Ghid pentru atribuirea contractelor de concesiuni de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii - varianta 2

Consideraţii preliminare


Prezentul ghid este un instrument ajutător de aplicare a legislaţiei privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii în acord cu bunele practici europene.

Abrevieri utilizate în prezentul ghid:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006 va fi numită ordonanţă.

Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare va fi numită hotărâre.


CAPITOLUL I

1.1. Introducere în concesiuni

Este cunoscut faptul că, iniţial proiectele de interes pentru o comunitate au fost susţinute financiar numai din fonduri publice. Numărul mare de proiecte lansate fără a fi luat în calcul capacitatea de susţinere a bugetului a condus la situaţia de a finaliza la parametrii propuşi doar a câtorva dintre acestea.
Intărirea sectorului privat a generat o reorientare a interesului acestuia spre dezvoltarea şi susţinerea de proiecte destinate îmbunătăţirii mediului de viaţă al comunităţii alături de autorităţile publice.
Astfel, pe măsură ce interesul comun al părţilor s-a canalizat pe atingerea într-o manieră echilibrată a obiectivului general de a avea bunuri şi servicii publice executate şi prestate într-o manieră eficientă, efectivă şi economică, contractele intervenite între sectorul public şi cel privat s-au diversificat.
Aceasta varietate de contracte a condus la recunoaşterea unui nou concept pentru cooperarea între sectorul public, ca iniţiator de proiecte de utilitate publică şi sectorul privat ca deţinător de fonduri şi management performant, anume concesiunea.
Concesiunea nu trebuie privită ca un miracol, ci ca o opţiune viabilă printre alte metode tradiţionale pentru realizarea de investiţii în infrastructură, ca o posibilitate de creştere a eficienţei utilizării resurselor financiare investite.



Succesul unei concesiuni depinde de :
Ø accesul liber pe piaţă al operatorilor economici;
Ø un cadru concurenţial loial;
Ø protejarea interesului public prin încurajarea supravegherii concesionarului (asociaţilor/grupurilor implicate);
Ø aprecierea justă a nivelului alocaţiilor financiare vis-a-vis de beneficiile
sectorului public şi limitarea profitului sectorului privat;
Ø selectarea celui mai potrivit tip de contract de concesiune pentru realizarea proiectului;
Ø evaluarea factorilor de succes şi a constrângerilor impuse de Comisia
Europeană în alocarea de granturi;
Ø utilizarea judicioasă a alocaţiilor financiare, condiţionate şi limitate de realizarea în timp real a proiectului propus.

Conceptul de concesiune trebuie înţeles ca fiind o relaţie pe termen mediu sau lung între sectorul public şi cel privat, prin care cel dintâi cedează, iar cel de al doilea preia o activitate din sectorul public, printr-un aranjament contractual în care părţile îşi împart riscurile şi câştigurile, utilizează în comun expertiza şi finanţele pentru realizarea unui bun public sau pentru prestarea unui serviciu.

Esenţial pentru un contract de concesiune este faptul că, în temeiul contractului, concesionarul dobândeşte dreptul de a exploata, în tot sau în parte, rezultatul lucrărilor sau de a presta serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor şi standardelor de calitate stabilite de către concedent. De asemenea concesionarul are dreptul de a folosi bunurile ce fac obiectul concesiunii şi de a culege fructele, potrivit naturii bunurilor şi scopului stabilit de părţi prin contract.

Notă: Bunuri sunt acele care rezultă în urma unei lucrări sau sunt nominalizate pentru a se desfăşura un serviciu public.

De reţinut despre un contract de concesiune

Contractul de concesiune nu trebuie confundat cu cel de privatizare.

Transferul temporar al dreptului de operare a unui bun sau a unui serviciu către concesionar reprezintă esenţa contractului de concesiune.

Prin atribuirea unui contract de concesiune autoritatea contractantă nu trebuie să piardă dreptul de proprietate asupra bunurilor rezultate în urma unei lucrări sau puse la dispoziţie în vederea execuţiei unei lucrări publice sau prestării unui serviciu.

Prin atribuirea unui contract de concesiune autoritatea contractantă nu trebuie să piardă controlul asupra operării rezultatului lucrărilor publice sau asupra prestării serviciului.

Contractele de concesiune nu se atribuie numai pentru realizarea proiectelor de infrastructură.
Prin contractele de concesiune autoritatea contractantă nu evită acumularea de datorii.

Paleta serviciilor prestate ca urmare a unui contract de concesiune se poate diversifica.

Contractul de concesiune poate fi considerat un contract de complexitate deosebită.

Atenţie! Autoritatea contractantă trebuie să manifeste prudenţă şi să examineze cu atenţie toţi factorii relevanţi şi riscurile ce pot apărea pe parcursul derulării unui contract înainte de a se angaja într-un asemenea contract.

Atenţie! Un contract de concesiune ar putea să nu fie cea mai bună opţiune pentru prestarea unui serviciu sau pentru realizarea unei lucrări publice.

Având în vedere că prin contractele de concesiune se pot introduce:
- inovaţii cu privire la cum să fie organizat şi prestat un serviciu sau îmbunătăţită calitatea acestuia,
- tehnologii noi de execuţie în vederea obţinerii unui bun sau reabilitarea celui existent care să reducă ulterior costurile de întreţinere,
considerăm că beneficile potenţiale ale unui asemenea contract sunt:
Ø reducerea costurilor;
Ø împărţirea judicioasă a riscurilor;
Ø îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate în folosul comunităţii.

1.2. Părţile unui contract de concesiune

Părţile unui contract de concesiune sunt numite:
- concedent - cel care cedează dreptul de operare, respectiv autoritatea contractantă;
şi
- concesionar - cel care preia dreptul de operare-exploatare, respectiv operatorul economic.

1.2.1 Concedenţii

Poate avea calitatea de concedent:
Ø oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local.

Exemplu: Primăria Municipiului Bucureşti care atribuie un contract de concesiune de lucrări publice pentru construcţia unei parcări etajate, acordând în contrapartidă dreptul de operare asupra parcării o anumită perioadă de timp.
După ajungerea la termen a contractului de concesiune de lucrări publice, primăria poate lua una din următoarele decizii
- fie de a opera parcarea contra unei taxe, folosind angajaţii proprii,
- fie de a întreţine şi păzi parcarea, aceasta fiind gratuită
- fie de a atribui un contract de concesiune de servicii unui operator economic care ar prelua dreptul de operare al parcării în schimbul unei sume de bani.

Ø oricare organism de drept public, altul decât cele de mai sus, cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se afla cel puţin în una dintre urmatoarele situaţii:
- este finanţat, în majoritate, de către o altă autoritate contractantă;
- se afla în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante;
- în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă;

Exemplu: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA atunci când intenţionează să atribuie un contract de concesiune lucrări publice pentru construcţia unei autostrăzi, în contrapartidă acordând dreptul de exploatare şi operare a acesteia şi a facilităţilor aferente (cum ar fi: popasuri, benzinării).

Ø oricare asociere formată din una sau mai multe autorităţi contractante;

Exemplu: Asocierea formată între Consiliul Judeţean Braşov, Primăria Municipiului Braşov şi Primăria Comunei Poiana Mărului pentru atribuirea unui contract de concesiune lucrări publice pentru construirea unui aeroport, acordând în contrapartidă dreptul de operare al acestuia pentru o anumită perioadă de timp.

Drepturile şi obligaţiile concedenţilor

În atribuirea contractelor de concesiune autoritatea contractantă, în calitate de concedent are dreptul:
Ø de a solicita prin documentaţia de atribuire candidaţilor/ofertanţilor să precizeze valoarea lucrărilor din cadrul contractului de concesiune pe care aceştia intenţionează să le atribuie unor terţe părţi;
Ø prin clauzele contractuale imperative impuse concesionarului să atribuie contracte unor terţe părţi, într-un procent de minimum 30% din valoarea totală a lucrărilor care fac obiectul concesiunii;

Terţa parte este considerată a fi orice persoană fizică sau juridică, română sau străină care nu are calitatea de întreprindere afiliată concesionarului, respectiv acesta nu exercită nicio influenţă dominantă asupra terţului.
Ø de a verifica modul în care concesionarul işi respectă obligaţiile asumate, pe tot parcursul derulării proiectului;
Ø asupra bunului.

Concedentul este obligat
Ø să nu intervină (să nu îl tulbure) pe concesionar în îndeplinirea drepturilor sale rezultate din contract;
Ø să notifice concesionarul de apariţia împrejurărilor de natură să aducă atingere drepturilor acestuia;

1.2.2 Concesionarii

Poate avea calitatea de concesionar orice persoană fizică sau juridică de drept privat sau public, română sau străină.

Notă: În cadrul unui contract de concesiune, operatorul economic joacă un rol complex, respectiv al investitorului, al constructorului, cât şi al operatorului rezultatului lucrărilor sau al serviciilor.

Drepturile şi obligaţiile concesionarilor

Referitor la obligaţiile impuse de legiuitor concesionarilor se disting două situaţii în funcţie de existenţa sau nu a calităţii de autoritate contractantă, astfel:

Ø Concesionari care au calitatea de autoritate contractantă în sensul art. 8 lit. a) - c) din ordonanţă, au obligaţia de a respecta prevederile cap. I – VI din ordonanţă atunci când atribuie un contract de achiziţie publică unei terţe părţi pe parcursul îndeplinirii unui contract de concesiune.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţul de participare cu cel puţin 52 de zile înainte de data limita de depunere a aplicatiilor.

Concesionari care nu au calitatea de autoritate contractantă, au obligaţia:
- de a publica un anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în SEAP şi în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice, în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de lucrări sau servicii care urmează să fie atribuit este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 122 din ordonanţă.
- de a include în anunţul de participare informaţiile în conformitate cu formularul standard adoptat de Comisia Europeană.
- de a respecta, atunci când stabileşte data limită de depunere a candidaturilor sau a ofertelor, următoarele condiţii:
i. numărul de zile dintre data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi data depunerii candidaturilor trebuie să fie de cel puţin 37 de zile; şi
ii. numărul de zile dintre data transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau transmiterii invitaţiei de participare şi data depunerii ofertelor trebuie să fie de cel puţin 40 de zile.

Atenţie! Dacă anunţul de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci perioadele se pot reduce cu 7 zile.
Dacă concesionarul publică în SEAP întreaga documentaţie de atribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare, accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada de 40 zile cu încă 5 zile.

- de a prezenta lista cuprinzând persoanele care au calitatea de întreprinderi afiliate acestuia; concesionarul are obligaţia de a actualiza aceasta listă în mod permanent, până la finalizarea contractului de concesiune.

Atenţie! Grupurile de întreprinderi care s-au constituit pentru obţinerea concesiunii sau întreprinderile afiliate acestora nu sunt considerate a fi terţe părţi.

De reţinut! Întreprinderea afiliată este persoana juridică care desfăşoară activităţi economice, şi:
Ø asupra căreia concesionarul poate exercita, direct sau indirect, o influenţă dominantă; sau
Ø care poate exercita asupra concesionarului o influenţă dominantă; sau
Ø care, la fel ca şi concesionarul, face obiectul influenţei dominante a unei alte persoane.

Prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
- deţin majoritatea capitalului subscris;
- deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi adunarea generală;
- pot numi în componenta consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;

Atenţie! Concesionarul are dreptul de a majora partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze către terţe părţi.

Concesionarul mai are dreptul:

Ø de a exploata pe riscul şi răspunderea sa;
Ø de a folosi şi culege fructele (potrivit scopului stabilit de părţi prin contractul de concesiune)
Ø de a planifica activitatea ce urmează a fi desfăşurată.

Concesionarul este obligat:
Ø să asigure exploatarea eficientă în regim de continuitate şi permanenţă;
Ø să restituie bunurile de retur în mod gratuit şi liber de orice sarcini;
Ø să permită concendentului să controleze şi să verifice executarea contractului (condiţiile şi clauzele);
Ø să anunţe concendentul despre apariţia cauzelor sau evenimentelor de natură să conducă la imposibilitatea realizării activităţilor/serviciilor

1.3. Caracterul juridic al bunurilor care
intervin într-un contract de concesiune

În contractul de concesiune trebuie precizate în mod distinct categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar în derularea concesiunii, respectiv bunurile de retur şi bunurile proprii.

Bunuri de retur – reprezintă acele bunuri publice transmise cu titlu gratuit în administrarea concesionarului, inclusiv cele realizate pe durata proiectului în scopul îndeplinirii obiectivelor concesiunii şi care, la încetarea contractului de concesiune, revin de plin drept, gratuit, în bună stare, exploatabile şi libere de orice sarcini sau obligaţii concedentelui.

Notă! Bunurile publice sunt acele bunuri aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau unităţilor administrativ-teritoriale şi care alcătuiesc, potrivit legii, domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Bunuri proprii – reprezintă acele bunuri care au fost utilizate de către concesionar pe durata îndeplinirii contractului de concesiune şi care rămân în proprietatea acestuia până la încetarea contractului.

1.4. Tipuri de contracte de concesiune

În funcţie de activitatea pe care sectorul public o cedează şi de existenţa sau nu a infrastructurii necesare desfăşurării acesteia se disting două tipuri de contracte:
Ø contract de concesiune de lucrări publice
Ø contract de concesiune de servicii.

Contract de concesiune de lucrări publice reprezintă acel instrument juridic prin care părţile consimt ca în contrapartida lucrărilor executate de către contractant, în calitate de concesionar, acesta să primească din partea autorităţii contractante, în calitate de concendent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor publice, sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani.

Contractul de concesiune de lucrări publice are acelaşi obiect ca şi contractul de achiziţie publică de lucrări, respectiv:
Ø fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 la ordonanţă sau execuţia unei construcţii;
Ø fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 la ordonanţă sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;
Ø fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde cerinţelor precizate de autoritatea contractantă.

Contractul de concesiune de servicii reprezintă acel instrument juridic prin care părţile consimt ca în contrapartida serviciilor prestate de către contractant, în calitate de concesionar, acesta primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concendent, dreptul de a exploata serviciile, sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani.

Contractul de concesiune de servicii reprezintă are acelaşi obiect ca şi contractul de achiziţie publică de servicii.

Atenţie! Prin contractul de concesiune, contractantul, în calitate de concesionar, dobândeşte dreptul de a exploata integral sau parţial rezultatul lucrărilor publice sau serviciilor.

Dacă autoritatea contractantă nu doreşte să înstrăineze integral dreptul de exploatare a rezultatului lucrărilor sau a serviciilor sau această formă de plată nu acoperă integral costurile suportate de concesionar, atunci se poate conveni remunerarea concesionarului cu o sumă de bani.

Atenţie! Suma de bani nu se poate acorda decât în mod subsidiar. Transferul temporar al dreptului de exploatare a rezultatului lucrărilor (bunului) către concesionar reprezintă esenţa contractului de concesiune.

Suma de bani, în funcţie de specificul activităţii preluate de către operatorul economic, poate lua forma de:

Ø Remuneraţie – plată bănească pe care concedentul se obligă să o facă către concesionar pentru echilibrarea prestaţiilor asumate prin contract.

Ø Redevenţa – plată bănească pe care concesionarul se obligă să o plătească concedentului pentru obţinerea dreptului de exploatare în baza contractului şi care se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz.

1.5. Diferite variante ale contractelor de concesiune

Pornind de la nivelul de transfer al riscului şi al responsabilităţilor asumate prin contract de către operatorul economic, se disting câteva obiecte sau forme uzuale ale contractului de concesiune, respectiv:
- Proiectare-construcţie-operare (PCO)
- Proiectare-construcţie-finantare-operare (PCFO)
- Construcţie-operare-reînnoire (COR)
- Construcţie-operare-transfer (COT)
- Reabilitare-operare-transfer (ROT).

1.5.1 Proiectare-construcţie-operare (PCO) – contractul de concesiune între autoritatea contractantă şi operatorul economic, în care proiectarea începând cu faza de proiect tehnic, construcţia şi exploatarea rezultatului lucrărilor sunt transferate operatorului economic pentru o perioadă rezonabilă de timp.

Exemplu: Autoritatea contractantă asigură finanţarea proiectului în parte, iar operatorul economic va proiecta, executa şi opera sau exploata rezultatul lucrărilor publice pentru o perioadă de timp determinată. Obiectivele de performanţă sunt stabilite de sectorul public, acesta rămânând proprietarul rezultatului lucrărilor publice respective.

Aplicaţii: Aceasta formă de contract este aplicabilă acolo unde sectorul public deţine un interes puternic, dar caută să beneficieze din execuţia şi operarea facilităţii de către un partener privat. Această formă ar putea include o mare parte a facilităţilor de infrastructură, inclusiv uzine de apă potabilă şi tratarea apei uzate, terenuri de sport, piscine, terenuri de golf şi sedii ale autorităţii publice.

Avantaje:
Ø Plasarea riscului de execuţie asupra concesionarului.
Ø Concedentul poate controla cerinţele de proiectare şi locaţie, precum şi obiectivele operaţionale.
Ø Transferul obligaţiilor de execuţie pot creşte calitatea construcţiei.
Ø Sectorul public beneficiază din creşterea eficienţei execuţiei din sectorul privat.
Ø Sectorul public beneficiază din creşterea eficienţei de operaţionalizare a facilităţii în sector privat.
Ø Lucrarea poate fi executată mai repede prin tehnicile de construcţie rapidă.
Dezavantaje:
Ø Reducerea controlului autorităţii contractante asupra operaţionalizării şi modului de exploatare a facilităţii.
Ø Proceduri de atribuire mai complexe
Ø Costuri ridicate pentru a include modificări în proiect şi în operare odată ce contractul a fost încheiat.
Ø În funcţie de tipul de infrastructură, riscul financiar poate fi suportat de autoritatea publică.

1.5.2 Proiectare-construcţie-finanţare-operare (PCFO) – contractul de concesiune între autoritatea contractantă şi operatorul economic, prin care acesta din urmă îşi asumă sarcina proiectării, execuţiei, operării şi obţinerii, în tot sau în parte, a resurselor financiare necesare întreţinerii rezultatului lucrărilor sau a serviciilor, pentru o perioadă rezonabilă de timp.
Exemplu: Proiectarea şi executarea unei facilităţi/utilităţi publice conformă cu standardele şi cerinţele de performanţă definite de către autoritatea publică.
Aplicaţii: Realizarea de infrastructuri publice, clădiri, străzi, autostrăzi, uzine de apă potabilă şi de tratare a apelor uzate, sisteme de canalizare şi de alimentare cu apă, terenuri de sport, piscine şi orice alte facilităţi.

Avantaje:
Ø Acces la experienţa sectorului privat.
Ø Oportunităţi pentru inovare şi de economisire.
Ø Oportunităţi de creştere a eficienţei în execuţia lucrărilor.
Ø Reducerea timpului de execuţie a lucrărilor.
Ø Cea mai mare parte a riscului este preluată de concesionar.

Dezavantaje:
Ø Concedentul are posibilitatea redusă de a exercita controlul asupra execuţiei lucrărilor.
Ø Costuri crescute pentru introducerea caracteristicilor dorite de design sau pentru modificări ale contractului după ce acesta a fost semnat.
Ø Costurile reduse de capital pot fi compensate de costuri de funcţionare şi întreţinere ridicate dacă la abordarea ciclului de viaţă nu au fost luate în calcul.

1.5.3 Construcţie-operare-reînnoire (COR) – contractul de concesiune între autoritatea publică şi operatorul economic, prin care acesta din urmă îşi asumă finanţarea, construcţia şi costurile pentru operarea, întreţinerea şi reînnoirea rezultatului lucrărilor la anumite intervale de timp convenite în cadrul contractului pentru o perioadă rezonabilă.
Exemplu: Operatorul economic obţine dreptul exclusiv de a finanţa, construi, opera, menţine, administra şi colecta taxele pentru o perioadă fixă de amortizare a investiţiei. La sfârşitul perioadei, titlul de proprietate revine autorităţii publice.
Aplicaţii: Cea mai mare parte a infrastructurii de servicii şi facilităţi, inclusiv sistemele de apă potabilă şi apă uzată, facilităţi de recreere, aeroporturi, administraţie publică şi clădiri operaţionale, parcări şi facilităţi de management a deşeurilor solide.

Avantaje:
Ø Maximizarea resurselor financiare din sectorul privat.
Ø Asigurarea că facilitatea este construită pe baza conceptului de eficienţă luându-se în considerare costurile ce intervin de-a lungul ciclului de viaţă.
Ø Comunitatea beneficiază de o facilitate fără a investi o sumă mare de bani şi fără a se confrunta cu datorii pe termen lung.
Ø Toate problemele de început rămân în sarcina operatorului privat.
Ø Acces la experienţa, managementul, echipamentul, inovaţia şi relaţiile cu muncitorii ale concesionarului ceea ce poate conduce la economii.
Ø Riscul este împărţit cu partenerul privat.
Dezavantaje:
Ø Facilitatea se poate transfera înapoi la concedent într-o perioadă în care costurile de operare ale acesteia sunt în creştere.
Ø Concedentul poate pierde controlul asupra capitalului şi a modului iniţial de operare.
Ø Clauzele contractului iniţial trebuie să acopere pe cât posibil toate evenimentele viitoare posibil a se întâmpla.
Ø Sectorul privat poate determina nivelul taxelor suportate de utilizatorii finali (cu excepţia cazului în care partenerul public subvenţionează utilizatorul).
Ø Posibile dificultăţi în înlocuirea partenerului privat sau în rezilierea contractului în caz de faliment sau de lipsă de performanţă.

1.5.4 Construcţie-operare-transfer (COT) – un contract de concesiune între autoritatea contractantă şi operatorul economic, prin care acesta din urmă îşi asumă finanţarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea rezultatului lucrărilor publice sau a serviciului pe o perioadă rezonabilă de timp.
Exemplu: Un partener privat finanţează şi construieşte în completarea unei facilităţi publice existente. Partenerul privat poate atunci să opereze partea adiţională a facilităţii pentru o perioadă deteminată de timp sau până îşi recuperează investiţia şi obţine un profit rezonabil.
Aplicaţii: Cea mai mare parte a infrastructurii şi alte facilităţi publice inclusiv străzi, sisteme de apă, sisteme de canalizare, uzine de tratare a apei potabilă şi a apei uzate şi facilităţi de recreere cum ar fi patinoare şi piscine.

Avantaje:
Ø Sectorul public nu trebuie să furnizeze capital pentru modernizare.
Ø Riscul financiar rămâne la partenerul privat.
Ø Partenerul public beneficiază de experienţa în construcţii a partenerului privat.
Ø Oportunitate pentru construcţii rapide folosind tehnici cum ar fi proiectare– construcţie.
Ø Oportunităţi pentru creşterea eficienţei în construcţie.
Ø Reducerea timpului necesar implementării proiectului.

Dezavantaje:
Ø Facilităţile adiţionale viitoare nu sunt prevăzute în contractul cu concesionarul şi pot fi dificil de inclus la o dată ulterioară.
Ø Cheltuielile concedentului la expirarea contractelor de concesiune.
Ø Reducerea posibilităţii concesionarului de a exercita controlul.
1.5.5 Reabilitare-operare-transfer (ROT) – contractul de concesiune între autoritatea publică şi operatorul economic, prin care bunul public, deja creat este transferat celui din urmă în starea în care se află. Investitorul finanţează, reabilitează, operează şi întreţine rezultatul lucrărilor sau a serviciului pentru o perioadă rezonabilă de timp.
Exemplu: Dreptul de exploatare a unei facilităţi publice existente este transferată unui operator economic care îmbunătăţeşte sau chiar extinde facilitatea. Facilitatea este exploatată şi operată de concesionar pentru o perioadă determinată de timp sau până când acesta îşi recuperează investiţia şi obţine un profit rezonabil.
Aplicaţii: Acest model poate fi folosit pentru cea mai mare parte din infrastructură şi alte facilităţi publice, inclusiv străzi, sisteme de apă, sisteme de iluminat, de canalizare, uzine de tratare a apei potabile şi a apei uzate, parcări, aeroporturi şi facilităţi de recreere, cum ar fi terenuri sportive şi piscine.

Avantaje:
Ø Dacă un contract de concesiune este bine structurat cu partenerul privat, municipalitatea poate reţine o parte din control asupra standardelor şi performanţelor fără ca acest lucru să implice costuri de deţinere şi operare.
Ø Transferul unui activ poate duce la reducerea costului operaţiunilor pentru autoritatea publică
Ø Sectorul privat poate furniza o eficienţă crescută în construirea şi operarea facilităţii
Ø Acces la capitalul sectorului privat pentru construcţie şi operare, riscul operaţional rămâne la partenerul privat.

Dezavantaje:
Ø Pierdere reală sau doar percepută a controlului.
Ø Clauzele contractului iniţial trebuie să acopere toate evenimentele viitoare posibil a se întâmpla.
Ø Concesionarul poate să stabilească un nivel mai mare al tarifelor de utilizare plătibile de beneficiarii finali, decât dacă facilitatea ar fi fost sub controlul autorităţii publice.
Ø Dificultăţi în înlocuirea concesionarului în caz de faliment al acestuia sau în caz de lipsă a performanţei.
Ø Posibilitatea ca partenerul privat să reapară ca fiind furnizorul serviciului sau facilităţii în viitor.
Ø Disponibilizarea angajaţilor autorităţii contractante.
Ø Probleme ale forţei de muncă din cauza transferului de angajaţi de la autoritatea contractantă la partenerul privat.
Atenţie! La finalizarea contractului de concesiune, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autorităţii publice, în bună stare şi liber de orice sarcină sau obligaţie.

1.5 Durata contractului de concesiune

Durata unui contract de concesiune este mult mai mare decât cea a unui contract de achiziţie publică.

Exemplu: Durata unui contract de achiziţie publică pentru construcţia unei minihidrocentrale poate fi de 6 ani, iar durata unui contract de concesiune de lucrări pentru construcţia şi exploatarea unei minihidrocentrale poate ajunge la 18 ani.

Regulile care stau la baza stabilirii duratei unui contract de concesiune sunt:
Ø evitarea restricţionării artificiale a accesului la competiţie;
Ø asigurarea unui minimum de profit ca urmare a exploatării într-o perioadă dată;
Ø asigurarea unui nivel rezonabil al preţurilor pentru prestaţiile care vor fi efectuate pe durata contractului şi ale căror costuri urmează să fie suportate de utilizatorii finali.

Durata maximă a unui contract de concesiune care poate fi acceptată de autoritatea contractantă, trebuie să poată fi argumentată în baza elementelor prevăzute mai sus.

Durata maximă a unui contract de concesiune trebuie asumată prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.

Recomandare: Durata maximă a unui contract de concesiune se poate aproba odată cu studiul de fundamentare a concesiunii.

În virtutea principiului transparenţei, factorii pe baza cărora s-a determinat durata contractului vor fi publicaţi în documentaţia de atribuire, astfel încât operatorii economici să ţină cont de aceştia la elaborarea ofertelor.

1.6 Distincţia dintre contractul de concesiune şi
contractul de achiziţie publică

Principalul criteriu care face distincţia dintre contractul de achiziţie publică de cel de concesiune este riscul.

Distincţia dintre contractul de concesiune şi contractul de achiziţie publică se realizează în funcţie de distribuţia riscurilor, respectiv măsura în care sectorul public este dispus să transfere în totalitate sau parţial răspunderea şi riscul către sectorul privat.
Asemănarea contractului de concesiune cu contractul de achiziţii publice constă în aceea că, prin ambele contracte, se încredinţează unei persoane private efectuarea de lucrări publice sau desfăşurarea unui serviciu (construirea unei autostrăzi, a unei linii de cale ferată, a unei staţii de tratare a apei potabile ş.a).
O altă deosebire este dată şi de redevenţa plătibilă în cazul contractului de concesiune.

Riscul este un concept care reprezintă probabilitatea de apariţie a unui impact negativ asupra unor valori specifice şi care poate apărea într-un proces.
Riscul poate fi definit ca un eveniment nesigur şi probabil care poate cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate.
Riscul este o parte inerentă a oricărui proiect şi reflectă potenţiale costuri suplimentare peste costul de bază estimat.

Atenţie! Concesionarul trebuie să demonstreze că este în măsură să administreze riscul preluat.

Principalele categorii de riscuri sunt:
Ø riscul neîndeplinirii cerinţelor specifice impuse de proiect;
Ø riscul de proiectare şi construcţie;
Ø riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;
Ø riscul asociat protecţiei mediului;
Ø riscul de finanţare;
Ø riscul de apariţie a unei situaţii de forţă majoră;
Ø riscul operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă (riscul exploatării);
Ø riscul schimbării legislative;
Ø riscul valorii reziduale;
Ø riscul uzurii morale şi al necesităţii de modernizare.

Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:
Ø identificarea tuturor riscurilor;
Ø cuantificarea consecinţelor riscurilor;
Ø estimarea probabilităţii riscurilor;
Ø cuantificarea financiară a riscurilor;
Ø identificarea structurii de alocare a riscurilor;
Ø calcularea riscului transferabil;
Ø calcularea riscului reţinut.

Riscul exploatării este risc operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă solicitat şi este constituit din:
- riscul de disponibilitate, respectiv nerespectarea unor parametri de performanţă şi calitate ai construcţiei/serviciului, clar determinaţi şi măsurabili, pe întreaga durată de viaţă a proiectului;
- riscul de piaţă, respectiv neîntrebuinţarea de către utilizatorii finali a rezultatului lucrărilor executate/serviciilor puse la dispoziţia acestora, în condiţiile în care parametrii de performanţă şi calitate sunt integral respectaţi.

Valoarea atribuită riscurilor măsoară costurile estimate ale acestora şi suportate de autoritatea contractantă în cazul în care proiectul urmează a fi realizat de aceasta prin sistemul clasic de achiziţie publică.
De asemenea, valoarea riscului reprezintă o estimare a ceea ce autoritatea contractantă (concedentul) ar fi dispusă să plătească ca urmare a transferării riscului către partenerul privat într-un contract de concesiune.
Notă! Concedentul poate să utilizeze, ca model, matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect prevăzută în anexa nr. 1 la hotărâre.

Se consideră că preluarea celei mai mari părţi din riscurile exploatării aferente unui contract de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii este dată de modul prin care se realizează recuperarea costurilor de către concesionar.

Atenţie! Indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de către concesionar trebuie stabilit astfel încât să îl determine pe acesta să depună toate diligenţele necesare pentru reducerea costurilor respective.


În concluzie:
Contractul prin intermediul căruia concesionarul primeşte dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor executate, preluând astfel şi cea mai mare parte din riscurile aferente realizării şi exploatării lucrărilor respective, este considerat a fi contract de concesiune de lucrări publice, în caz contrar fiind considerat contract de achiziţie publică de lucrări.

Contractul prin intermediul căruia concesionarul primeşte dreptul de a exploata serviciile, preluând astfel şi cea mai mare parte din riscurile aferente exploatării acestora, este considerat a fi contract de concesiune de servicii, în caz contrar fiind considerat contract de achiziţie publică de servicii.

Exemplu: Primăria Municipiului X atribuie un contract pentru o perioadă de 15 ani pentru asigurarea iluminatului public.
Operatorul economic se obligă să modernizeze reţeaua de iluminat pe cheltuiala sa, iar primăriei îi revine obligaţia de a face plata la intervale regulate a consumului de energie, a operaţiunilor de întreţinere plus o cotă rezonabilă de profit.
Acest contract, deşi implică cedarea unui drept de exploatare pe o perioadă de 15 ani este un contract de achiziţie publică deoarece o mare parte din riscuri sunt preluate de primărie.
Alta ar fi fost situaţia, dacă primăria ar fi plătit numai consumul de energie şi ar fi permis operatorul economic să îşi recupereze investiţia din închirierea stâlpilor pentru alte servicii, cum ar fi reclamele.

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare

Dispoziţiile ordonanţei şi ale actelor normative date în aplicarea acesteia sunt obligatorii pentru atribuirea contractului de concesiune:
Ø de lucrări publice;
Ø de servicii.


Excepţii de la domeniul de aplicare

Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor ordonanţei, contractele de concesiune:
- care au fost declarate cu caracter secret de către autorităţile abilitate potrivit prevederilor legale în vigoare;
- pentru a căror îndeplinire necesită impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unor interese naţionale, potrivit prevederilor legale în vigoare.
- au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora.
- care se referă la cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe destinate difuzării, de către instituţii de radiodifuziune şi televiziune;
- care se referă la prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere;
- care se referă la prestarea de servicii financiare în legătură cu emiterea, cumpărarea, vânzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în special operaţii ale autorităţii contractante efectuate în scopul atragerii de resurse financiare şi/sau de capital, precum şi la prestarea de servicii specifice unei bănci centrale de către Banca Naţională a României;
- care se referă la angajarea de forţă de muncă, respectiv încheierea de contracte de muncă;
- care se referă la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către autoritatea contractantă şi ale căror rezultate nu sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii contractante pentru propriul beneficiu.
- care urmează unui acord internaţional încheiat în conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care vizează furnizarea de produse sau execuţia de lucrări, destinate implementării ori exploatării unui proiect în comun cu statele semnatare, şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv;
- care urmează unui acord internaţional referitor la staţionarea de trupe şi numai dacă prin acordul respectiv a fost prevăzută o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv;
- atribuite ca urmare aplicării unei proceduri specifice unor organisme şi instituţii.

De asemenea, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor ordonanţei, contractele de concesiune:
- atribuite de către o autoritate contractantă ce desfăşoară între activităţile sale una sau mai multe activităţi relevante, în cazul în care contractul de concesiune are ca obiect efectuarea respectivelor activităţi;
- are ca scop concesionarea bunurilor publice, dar numai în cazul în care, prin obiectul respectivului contract, autoritatea contractantă nu urmăreşte dobândirea execuţiei unei lucrări sau a unui serviciu, fapt care ar încadra contractul respectiv fie în categoria contractelor de achiziţie publică, fie în categoria contractelor de concesiune a căror atribuire este reglementată de ordonanţă.

Nota: Bunurile proprietate publică se concesionează potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 54 din 28 iunie 2006 şi a Hotărârii de guvern nr.168/2007, acte normative ce reglementează regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.


CAPITOLUL III

3.1 Procesul de concesiune

Procesul de concesiune reprezintă o succesiune de etape, după parcurgerea cărora se obţine punerea în operă a unui proiect al autorităţii contractante destinat comunităţii.

Proiectul reprezintă materializarea intenţiei autorităţii contractante de a întrepride ceva în legătură cu modelarea, modernizarea sau dezvoltarea condiţiilor de viaţă ale comunităţii sau reprezintă ansamblul lucrărilor/construcţiilor care urmează să fie executate şi/sau al serviciilor care urmeză să fie prestate pe parcursul derulării contractului de concesiune.


3.2 Etapele procesului de concesiune


Etapa
Denumire etapă

1
Identificarea proiectului susceptibil a fi realizat prin atribuirea unui contract de concesiune

2
Estimarea valorii contractului
3

Numirea colectivului de coordonare

4

Elaborarea studiului de fundamentare

5

Verificarea studiului de fundamentare

6

Aprobarea studiului de fundamentare

7

Alegerea procedurii de atribuire

8

Elaborarea documentaţiei de atribuire

9

Publicarea anunţului de participare

10

Numirea comisiei de evaluare-negociere

11

Derularea procedurii de atribuire

12

Semnarea contractului de concesiune

13

Definitivarea dosarului de concesiune

14

Publicarea anunţului de atribuire

15

Derularea contractului de concesiune


ETAPA 1
3.2.1 - –Identificarea proiectului susceptibil a fi realizat
prin atribuirea unui contract de concesiune.

Iniţiativa oricărui proiect destinat satisfacerii interesului general al comunităţii aparţine autorităţii contractante.
Pentru iniţierea oricărui proiect, fie că este vorba de o hidrocentrală sau de un sistem informatic integrat, iniţiatorul, respectiv autoritatea contractantă are ca sarcină elaborarea, după caz, a unui studiu de prefezabilitate urmat de un studiu de fezabilitate.
Din comparaţia indicatorilor financiari cuprinşi în studiul de fezabilitate cu rezultatele analizei posibilităţilor şi proiecţiilor financiare ale autorităţii contractante de a susţine proiectul, reise ca singură opţiune de realizare a respectivului proiect - atribuirea unui contract de concesiune.

Schema logică a identificării proiectului susceptibil a fi realizat prin atribuirea unui contract de concesiune

Identificarea necesităţilor

Întocmirea studiului de prefezabilitate

Decizia de realizare a proiectului

Elaborarea studiului de fezabilitate

Decizia de a iniţia o concesiune

În lucru (urmează a se completa)

ETAPA 2 –
3.2.2 - Estimarea valorii contractului de concesiune

Estimarea valorii contractului de concesiune se face ca şi în cazul contractelor de achiziţii publice potrivit ordonanţei.
În plus la calculul valorii estimate a contractului de concesiune se va ţine cont
şi de:
Ø durata contractului de concesiune;
Ø aportul autorităţii contractante (concedentului)
Ø nivelul preţului plătibil de utilizatorii finali
Ø costul de recuperare a investiţiei.

ETAPA 2
3.2.3. - Numirea colectivului de coordonare şi supervizare

Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna un colectiv de coordonare şi supervizare pentru atribuirea fiecărui contract de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii.
Membrii colectivului de coordonare şi supervizare sunt numiţi de autoritatea contractantă din cadrul specialiştilor proprii, la care se pot adăuga, după necesităţi, experţi externi.
Colectivul de coordonare şi supervizare are următoarele responsabilităţi principale:
Ø fundamentarea deciziei de concesionare
Ø elaborarea documentaţiei de atribuire
Ø stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune.

În situaţia în care studiul de fundamentare este realizat de o firmă de consultanţă, atunci colectivul de coordonare şi supervizare are şi următoarele atribuţii:
Ø facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fundamentare;
Ø facilitarea contactelor consultantului cu alte autorităţi publice şi/sau cu persoane de drept privat;
Ø analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final, precum şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare;
Ø avizarea îndeplinirii de către consultant a activităţilor desfăşurate în fiecare fază;
Ø elaborarea unui raport de avizare a finalizării studiului de fundamentare a deciziei de concesionare şi prezentarea acestuia conducătorului autorităţii contractante în vederea aprobării.

ETAPA 3
3.2.3 - Realizarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare

Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare este documentul prin care autoritatea contractantă intenţionează să atribuie un contract de concesiune.

Atentie! Nu se poate atribui un contract de concesiune fără studiu de fundamentare.

Fundamentarea deciziei de concesionare este o obligaţie a autorităţii contractante.

Studiul de fundamentare reprezintă documentaţia care cuprinde justificarea tehnică şi economică a proiectului, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia.

Studiul de fundamentare cuprinde în special analiza unor elemente relevante şi va fi structurat după cum urmează:
Ø aspectele generale;
Ø fezabilitatea tehnică;
Ø fezabilitatea economică şi financiară;
Ø durata maximă de realizare a proiectului;
Ø aspectele de mediu;
Ø aspectele sociale;
Ø aspectele instituţionale.
1. Aspectele generale vor face referire la:

Ø obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului;
Ø motivele de ordin economic şi financiar;
Ø descrierea proiectului/date despre proiect
Ø contribuţia proiectului la atingerea politicilor şi priorităţilor în domeniu ale autorităţii publice;
Ø identificarea beneficiarilor proiectului;
Ø examinarea tuturor opţiunilor rezonabile de realizare a proiectului;
Ø identificarea şi descrierea tuturor riscurilor de realizare a proiectului public-privat, măsurile care trebuie luate pentru reducerea lor precum şi modul de distribuire a acestor riscuri între investitor şi autoritatea publică.

2. Fezabilitatea tehnică va face referire la:

Ø modul în care proiectul poate fi realizat în condiţiile definite;
§ date generale (zona şi amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii topografice, date climatice);
§ situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acesteia;
Ø eficienţa, siguranţa şi abordabilitatea standardelor propuse pentru proiect;
§ analiza şi selecţia alternativelor optime;
Ø abordabilitatea şi eficienţa costurilor pentru tehnologia propusă în cadrul proiectului;
§ ipoteze de lucru şi evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri);
Ø analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru o bună operare şi întreţinere a infrastructurii şi echipamentului cuprins în proiect.
3. Fezabilitatea economică şi financiară va face referire la:

Ø abordabilitatea financiară a proiectului;
§ costul estimativ al proiectului, indicatori calitativi, indicatori cantitativi;
§ posibilităţi de finanţare a proiectului:
- sume nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană;
- împrumuturi;
- buget de stat/ buget local;
- contribuţia partenerului privat.
Ø perioada de recuperare a costurilor proiectului;
§ analiza cost-beneficiu.
Ø calculul profitului estimat pentru partenerul privat;
§ evoluţia prezumată a veniturilor (dacă este cazul);
Ø cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori;
§ evoluţia prezumată a tarifelor (dacă este cazul)
§ evoluţia prezumată a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie, operarea noilor investiţii, întreţinerea de rutină şi reparaţii);
Ø cuantumul contribuţiei autorităţii contractante la închiderea financiară a proiectului;
Ø justificarea implicării financiare directe a autorităţii contractante pe baza beneficiilor indirecte;
Ø analiza proiecţiilor financiare în raport cu cerinţele autorităţii contractante, analiză care să permită definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de repartiţie a riscurilor între părţile viitorului contract.

4. Durata maximă de realizare va face referire la:

Ø perioada de recuperare a investiţiei, plus un profit rezonabil;
Ø se pot indica etapele cheie în realizarea proiectului.
5. Aspectele de mediu vor face referire la
- impactul proiectului asupra mediului şi
- costul măsurilor de eliminare sau de reducere semnificativă a acestui impact, dacă este unul negativ.
6. Aspectele sociale vor face referire la:
Ø identificarea grupurilor sociale afectate negativ şi pozitiv de realizarea proiectului şi cuantificarea acestor efecte;
Ø costul pierderilor la nivel de grupuri sociale şi modalităţile de acoperire a acestora;
Ø analiza şi cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii şi ocupării forţei de muncă.

7. Aspectele instituţionale vor face referire la:
Ø identificarea aranjamentelor instituţionale necesare pentru realizarea proiectului;
Ø stabilirea relaţiilor dintre autoritatea publică şi investitor, inclusiv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de proiect.

Companie de proiect - societate comercială rezidentă în România, constituită de concedent, prin unităţi aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, şi concesionar, funcţionând în baza legii şi având ca unic scop realizarea obiectivelor concesiunii de lucrări publice sau de servicii.
Cum se formează o companie de proiect?
În lucru (urmează a se completa)

Atenţie! În situaţia în care autoritatea publică deţine un studiu de fundamentare elaborat cu mai mult de un an înainte sau elaborat în baza altor prevederi legale, aceasta trebuie să realizeze o reactualizare a acestuia.
Reactualizarea studiului de fundamentare depinde de la caz la caz şi trebuie să acopere cel puţin:
Ø actualizarea estimărilor iniţiale prin corectarea elementelor care justifică necesitatea proiectului;
Ø actualizarea balanţelor cost-beneficiu;
Ø actualizarea altor elemente care sunt afectate.

Atenţie! În cazul unui proiect care presupune realizarea de lucrări publice, la baza studiului de fundamentare a deciziei de concesionare va sta studiul de fezabilitate.

Cine elaborează studiul de fundamentare?

Studiul de fundamentare poate fi elaborat:
Ø fie de către colectivul de coordonare si supervizare
Ø fie de către o firmă de consultanţă.

Recomandare: Pentru a beneficia de expertiză specializată în ceea ce priveşte elaborarea studiului de fundamentare şi a analizelor necesare pentru iniţierea unei concesiuni se va atribui un contract de achiziţie publică de servicii de consultanţă.

Atenţie! Consultantul nu trebuie să devină ulterior concesionar.

Recomandare: Caietul de sarcini pentru elaborarea studiului de fezabilitate, trebuie să conţină referiri cu privire la:
Ø generalităţi – descrierea contextului general şi principalele obiective ale proiectului;
Ø scop şi obiective – descrierea problemei/problemelor de rezolvat;
Ø domeniul acoperit de serviciile solicitate – descrierea activităţilor pe care trebuie să le efectueze consultantul şi modul în care va fi utilizată informaţia;
Ø organizare, implementare – procedurile de monitorizare, revizuire şi evaluare a activităţii consultantului, precum şi modul în care progresează studiul;
Ø calificarea consultantului – capacitatea şi experienţa cerută consultantului şi experţilor acestuia;
Ø rapoarte – numărul de rapoarte de fază şi finale care trebuie prezentate de consultant şi termenele de prezentare;
Ø resurse disponibile – orice fel de contribuţie a autorităţii publice la elaborarea studiului;
Ø programul de lucru – programul de lucru propus de autoritatea contractantă, cu menţionarea datelor relevante pentru fiecare etapă;
Ø localizarea activităţii – locul unde se desfăşoară activitatea consultantului;
Ø buget – o indicaţie a bugetului disponibil pentru consultanţă;
Ø alte informaţii relevante – modul în care se face selecţia, alte condiţii speciale.

Atenţie! În aplicarea procedurii de atribuire a contractului de servicii în vederea elaborării studiului de oportunitate şi de fundamentare a concesiunii este foarte important a fi stabilite cerinţe minime de calificare prin care potenţialii consultanţi îşi demonstrează experienţa similară şi expertiza în domeniul concesiunii.


Finalitatea studiului de fundamentare

Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să aibă ca rezultat justificarea necesităţii şi oportunitatea concesiunii.

Studiul de fundamentare trebuie să demonstreze că:
Ø proiectul este realizabil;
Ø proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor autorităţii publice;
Ø au fost luate în considerare diverse alternative de realizare a proiectului;
Ø varianta prin care proiectul este prevăzut a fi realizat prin atribuirea unui contract de concesiune de lucrări publice sau de servicii este mai avantajoasă în raport cu varianta prin care proiectul este prevăzut a fi realizat prin atribuirea unui contract de achiziţie publică;
Ø proiectul beneficiază de susţinere financiară, menţionând, dacă este cazul, care este contribuţia autorităţii contractante.
Etapa 4
3.2.4 - Verificarea studiului de fundamentare

Autoritatea contractantă, prin colectivul de coordonare şi supervizare are obligaţia de a verifica pe baza rezultatului studiului, corectitudinea stabilirii distincţiei între un contract de concesiune şi un contract de achiziţie publică.

Colectivul de coordonare şi supervizare are obligaţia de a elabora un raport de avizare a finalizării studiului de fundamentare a deciziei de concesionare.

Etapa 5 –
3.2.5 Aprobarea studiului de fundamentare

Raportul de avizare a finalizării studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se prezintă conducătorului autorităţii contractante în vederea aprobării.

Studiul de fundamentare se aprobă, în funcţie de organizarea administrativă, prin hotărâre, ordin sau decizie a autorităţii contractante.

Odată cu aprobarea studiului se va aproba şi durata maximă a contractului de concesiune.





Etapa 6 –
3.2.6 - Alegerea procedurii
În luarea deciziei de selectare a unei anumite proceduri de atribuire a contractului de concesiune, autoritatea contractantă, prin colectivul de coordonare şi supervizare, va avea în vedere:
Ø complexitatea contractului de concesiune respectiv;
Ø nivelul de dezvoltare şi concurenţa pe piaţa din domeniu.

Colectivul de coordonare şi supervizare are dreptul de a alege procedura de atribuire a contractului de concesiune, dintre următoarele posibilităţi:
Ø Licitaţie deschisă
Ø Licitaţie restrânsă
Ø Dialog competitiv
Ø Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

De regulă, contractele de concesiune sunt contracte complexe.

Atenţie! Dialogul competitiv, reprezintă regula de atribuire a contractului de concesiune.

Atenţie! Procedurile de atribuire de licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă se se pot alege numai atunci când autoritatea contractantă poate defini cu precizie:
- specificaţiile tehnice,
- montajul financiar,
- clauzele contractului.

În procesul de aplicare a procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, atunci când exista situaţii nereglementate de lege, acestea pot fi soluţionate prin prisma principiilor.

Principii în aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune

Pe parcursul întregului proces de atribuire a unui contract de concesiune, la adoptarea oricărei decizii, trebuie avute în vedere următoarele principii:
Ø nediscriminarea;
Ø tratamentul egal;
Ø recunoaşterea reciprocă;
Ø transparenţa;
Ø proporţionalitatea;
Ø eficienţa utilizării fondurilor publice;
Ø asumarea răspunderii.
Este obligatoriu ca autoritatea contractantă să garanteze că informaţiile prezentate de operatorul economic în ofertă nu vor fi divulgate sau folosite decât cu acordul scris al acestuia.

ETAPA 7
3.2.7 - Documentaţia de atribuire
După aprobarea studiului de fundamentare şi alegerea procedurii concedentul are obligaţia de a asigura întocmirea documentaţiei de atribuire.

3.2.7.1 - Definiţie
Ø Documentaţia de atribuire reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale, tehnice şi financiare, care permit descrierea obiectivă a obiectului contractului de concesiune şi pe baza cărora operatorul economic îşi va elabora oferta.

Atenţie! Documentaţia de atribuire trebuie să fie clară şi să conţină informaţii complete şi fără echivoc.

3.2.7.2 - Cine elaborează documentaţia de atribuire

Ø Documentaţia de atribuire se elaborează fie de colectivul de coordonare şi supervizare, fie de o firmă de consultanţă.

Firma de consultanţă se alege potrivit ordonanţei.

Notă: În cazul în care documentaţia de atribuire este elaborată de o firmă de consultanţă, colectivul de coordonare şi de supervizare trebuie să coordoneze şi să supervizeze această activitate.

Atenţie! În oricare din situaţiile de mai sus trebuie avute în vedere prevederile legale referitoare la concurenţă şi conflictul de interese.

3.2.7.3 - Structura şi conţinutul documentaţiei de atribuire

Ø Documentaţia de atribuire se structurează astfel:

Ø fişa de date a concesiunii ;
Ø documentaţia descriptivă sau, după caz caietul de sarcini;
Ø clauzele contractuale obligatorii;
Ø formulare şi modele;
Ø alte informaţii cu privire la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii.

3.2.7.3.1 - Fişa de date a concesiunii

Fişa de date a concesiunii cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind:
Ø autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă – inclusiv telefon, fax, e-mail, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

Ø adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire;

Ø activitatea autorităţii contractante;

Ø modul şi locul de obţinere de clarificări şi alte informaţii ;

Ø soluţionarea litigiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-mail;

Ø obiectul contractului de concesiune şi durata maximă estimată;

Ø garanţii solicitate;

Ø termen de valabilitate a ofertei;

Ø procedura aplicată;
Ø cerinţele minime de calificare, precum şi documentele care urmează să fie prezentate pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie:
- performanţele anterioare ale investitorului în realizarea de proiecte similare;
- balanţa capacităţilor şi expertizei membrilor asociaţiei de investitori, precum şi capacitatea acestora de a lucra împreună;
- capacitatea investitorului de a îndeplini cerinţele financiare ale proiectului public-privat;
- probitate demonstrată a fiecărui membru în asociaţia de investitori;
- dacă este cazul, detalii pentru fiecare membru al asociaţiei de operatori, natura şi forma relaţiei dintre aceştia şi condiţiile generale ale acordului dintre aceştia;
- informaţii privind experienţa şi capacitatea operatorului economic de satisfacere a cerinţelor proiectului;
- informaţii privind situaţia financiară a operatorului economic/ a fiecărui membru al asociaţiei, precum şi posibilele surse financiare colaterale, dacă este cazul;
- informaţii privind cerinţele de confidenţialitate - declararea că operatorul economic / membrii asociaţiei nu au un conflict de interese actual sau potenţial, de care să aibă cunoştinţă;
Ø criteriile de selecţie, respectiv baremul de puncte pentru care candidatul este declarat selectat.
è criterii de selecţie/preselecţie;
è regulile aplicabile;
è numărul minim şi maxim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectaţi;
Ø data limită de depunere a candidaturilor/ofertelor (oră/zi/lună/an), locul de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire;
Ø data, ora, locul deschiderii ofertelor;
Ø informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi financiare;
Ø informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei;
Ø limba de redactare a ofertei;
Ø informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire cu ponderea factorilor de evaluare precum şi modul de calcul al punctajului ofertei în procesul de evaluare.
Ø modalitatea de ajustare (unde este cazul).

Modelul de fişa de date este prevăzut în formularul nr. 9 „Fişa de date a achiziţiei”.

3.2.7.3.2 - Documentaţia descriptivă sau,
după caz caietul de sarcini

Documentaţia descriptivă sau, după caz caietul de sarcini cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind:
Ø autoritatea contractantă - o scurtă descriere a autorităţii împreună cu atribuţiile şi responsabilităţile sale legate de proiect;
Ø declararea faptului că autoritatea contractantă nu va rambursa nici unuia dintre participanţi costurile efectuate de aceştia ca urmare a pregătirii documentaţiei de calificare;
Ø detalii privind modul în care vor fi protejate drepturile de proprietate intelectuală;
Ø proiectul - o descriere sumară a proiectului, a obiectivelor sale şi a modului în care se încadrează în strategia şi priorităţile autorităţii contractante;
Ø specificaţiile tehnice solicitate;
Ø propunerea de distribuţie a riscurilor de proiect (anexa 2 la hotărâre, matricea de distribuţie a riscurilor);
Ø detalii privind categoria şi tipurile de bunuri şi servicii pe care trebuie să le furnizeze/presteze investitorul în cadrul proiectului;
Ø calendarul proiectului, incluzând datele momentelor cheie pentru implementarea proiectului;
Ø restricţiile specifice identificate;
Ø nivelul de finanţare din partea autorităţii publice;
Ø solicitările autorităţii contractante privind atribuirea de lucrări unor terţe părţi în conformitate cu prevederile Ordonanţei;
Ø principiile comerciale aplicabile, incluzând mecanismele de plată propuse în cadrul proiectului, până la nivelul previzionat de autoritatea publică;
Ø termenii şi condiţiile generale care trebuie să includă cel puţin următoarele:
§ obiectul concesiunii:
§ datele necesare pentru identificarea exactă a obiectului concesiunii, care se vor obţine din studiul de oportunitate;
§ identificarea bunurilor rezultate în urma inventarierii şi evaluării;
§ condiţiile de operare a lucrărilor sau serviciilor;
§ destinaţia lucrărilor sau serviciilor ce fac obiectul concesiunii;
§ valoarea investiţiilor făcute până la data concesionării;
§ obiectivele de ordin economic, financiar şi de mediu urmărite de către autoritatea contractantă privind exploatarea eficace a bunurilor, activităţilor sau serviciilor ce fac obiectul concesiunii;
Ø identificarea responsabilităţilor de natură tehnică, financiară şi juridică, ale concedentului şi ale concesionarului - obligativitatea asigurării lucrărilor şi serviciilor publice în regim de continuitate şi permanenţă;
Ø propunerea de distribuire a riscurilor şi beneficiilor între concesionar şi concedent;
Ø investiţiile pe care concesionarul este obligat să le realizeze şi termenele de realizare a acestora;
Ø clauzele financiare şi de asigurări;
Ø redevenţa minimă şi modul de calcul al acesteia;
Ø remuneraţia maximă şi modul de calcul al acesteia sau după caz diferenţa;
Ø modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor existente, în funcţie de condiţiile de realizare propuse de participanţii la dialog şi în măsura în care sunt agreate de către autoritatea contractantă;
Ø identificarea clară a standardelor de performanţă, a facilităţilor, a echipamentelor care urmeză să fie asigurate pe parcursul derulării contractului, precum şi a cerinţelor de predare la sfârşitul perioadei de contract;
Ø modul de efectuare a controlului şi identificarea mecanismelor de urmărire a costurilor, calităţii şi siguranţei prestaţiilor, a relaţiilor cu terţii, precum şi a altor cerinţe specifice de operare şi întreţinere;
Ø elemente referitoare la forţa de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului, iar în cazul activităţilor sau serviciilor publice în derulare, clauze referitoare la personalul angajat şi la protecţia socială;
Ø aranjamentele alternative pentru cazurile în care concesionarul intră în stare de faliment sau lichidare, ori în cazul în care, din motive care nu ţin de voinţa părţilor, concesiunea încetează înainte de termen
Ø stabilirea categoriilor de bunuri:
§ bunuri de retur – care revin de plin drept, gratuit şi libere de orice sarcini concendentelui, la încetarea contractului;
§ bunuri proprii – care, la încetarea contractului, rămân în proprietatea concesionarului; interdicţia subconcesionării bunului, activităţii ori serviciului concesionat;
Ø regimul bunurilor utilizate de concesionar în derularea concesiunii; condiţiile în care concesionarul poate închiria bunul concesionat pe durata concesiunii.
Specificaţiile tehnice sunt, în general, acele:
è cerinţe,
è prescripţii,
è caracteristici tehnice
cu ajutorul cărora suntdefinite serviciile şi/sau lucrările necesare realizării proiectului.

Atenţie! Specificaţiile tehnice trebuie să permită accesul liber şi egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să conţină elemente care să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa.

Specificaţiile tehnice vor conţine indicaţii cu privire la:
- caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă;
- cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător,
- cerinţe privind siguranţa în exploatare;
- dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului, tehnologii şi metode de producţie;
- sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea.
- prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor,
- verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor sau la verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de execuţie;
- orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, în funcţie şi de diverse acte normative şi reglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate şi cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări.

Specificaţiile tehnice se definesc:
è fie prin referire, de regulă, în următoarea ordine, la:
1. standarde naţionale care adoptă standarde europene,
2. omologări tehnice europene;
3. standarde internaţionale;
4. alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene;
5. alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor.

Atenţie! Orice astfel de referire trebuie să fie însoţită de menţiunea „sau echivalent”.

è fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, care pot include şi caracteristici de mediu;

Atenţie! Dacă specificaţiile tehnice se definesc prin referire la performanţe şi/sau cerinţe funcţionale, atunci acestea trebuie să fie suficient de precis descrise astfel încât să permită operatorilor economici determinarea obiectului contractului, iar autorităţii contractante să atribuie contractul respectiv.
è fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, susţinute prin referirea la standarde, omologări tehnice, specificaţii tehnice comune, ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu nivelul de performanţă şi/sau cu cerinţele funcţionale solicitate;

è fie combinat, respectiv, pentru anumite caracteristici, prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale şi pentru alte caracteristici, prin referirea la standarde sau omologări tehnice.

Atenţie! Dacă specificaţiile tehnice se definesc prin referirea la standarde sau omologări tehnice, atunci nicio ofertă nu poate fi respinsă pe motiv că propunerea tehnică nu este conformă cu specificaţiile precizate, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea sa tehnică satisface într-o manieră echivalentă cerinţele autorităţii contractante.

Atenţie! Dacă specificaţiile tehnice sunt definite prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, atunci nicio ofertă nu poate fi respinsă, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea sa tehnică asigură îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor funcţionale solicitate, deoarece sunt conforme cu:
a) un standard naţional care adoptă un standard european;
b) o omologare tehnică europeană;
c) o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană;
d) un standard internaţional;
e) alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene.

Ø Este interzis a se defini în caietul de sarcini specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau anumitor produse.

Atenţie! O astfel de referire este permisă în mod excepţional în situaţia în care o descriere suficient de precisă şi inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă şi trebuie să fie însoţită de menţiunea „sau echivalent”.

În mod specific pentru contractele de concesiune de lucrări publice şi de servicii, caietul de sarcini trebuie să conţină:
Ø obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului;
Ø modul de operare vizat pentru derularea proiectului, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat sa le realizeze şi termenul de realizare a acestora;
Ø descrierea activităţilor, condiţii generale tehnice şi de calitate;
Ø dacă exista, condiţii speciale impuse de natura activităţilor care vor intra în obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiţii de siguranta în exploatare, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii privind folosirea şi conservarea patrimoniului sau privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional, condiţii privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special, condiţii speciale impuse de acorduri şi convenţii la care România este parte;
Ø propunerea autorităţii contractante de distribuţie a riscurilor de proiect;
Ø dacă este cazul, opţiunea concedentului pentru forma de organizare a concesionarului;
Ø dacă este cazul, opţiunea pentru crearea unei companii de proiect;
Ø clauze financiare şi de asigurări;
Ø dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate şi/sau realizate de concesionar în timpul derulării contractului de concesiune;
Ø cuantumul garanţiilor care urmează a fi constituite, după caz.

Despre proceduri de atribuire

Licitaţia deschisă

Licitaţia deschisă reprezintă procedura de atribuire a contractului de concesiune la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofertă.

Licitaţia deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă.

Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de oferte.


Licitaţia restrânsă

Licitaţia restrânsă reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune ofertă.

Licitaţia restrânsă se desfăşoară, de regulă, în două etape:
Ø etapa de selectare a candidaţilor;
Ø etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi.

Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi.
Procedura de licitaţie restrânsă se utilizează atunci când oferta este excedentară.

Dialogul competitiv

Dialogul competitiv reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor identificate, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală.

Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:
Ø etapa de preselectare a candidaţilor;
Ø etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi depune oferta finală;
Ø etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi.


Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

Negocierea reprezintă procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.

Atenţie! Negocierea cu publicare se aplică numai atunci când în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse sau a dialogului competitiv, nu au fost depuse oferte sau niciuna dintre ofertele depuse nu au au fost considerate admisibile.

Procedura de negociere cu publicare se desfăşoară, de regulă, în două etape:
Ø etapa de selectare a candidaţilor;
Ø etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi.

Negocierea cu publicare se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi.

Atenţie! Se pot achiziţiona servicii de consultanţă, conform prevederilor ordonanţei în scopul aplicării procedurii de atribuire a contractului de concesiune.
Autoritatea contractantă nu scapă de responsabilitatea unei aplicări defectuase a legii.

Acest capitol este în lucru (urmează a se completa)

3.2.7.3.3 Contractul de concesiune

Ø Contractul de concesiune reprezintă instrumentul juridic prin care organismele publice intră în relaţii parteneriale pe termen mediu sau lung cu operatorii economici pentru a realiza un proiect de interes general.

Ø Contractul de concesiune se încheie în formă scrisă, în conformitate cu legea română, în cel puţin două exemplare în urma aplicării unei proceduri de atribuire.

Ø Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către concedent.

Ø Contractul de concesiune încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.

Atenţie! Părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului, fără a aduce atingere clauzelor obligatorii.

Ø Prelungirea duratei contractului de concesiune este posibilă numai în condiţiile ordonanţei şi fără a fi modificate condiţiile stabilite iniţial.

Ø Înainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie să se stabilească tipul contractului de concesiune, respectiv fie contract de concesiune de lucrări publice, fie contract de concesiune de de servicii.

Contractul de concesiune este structurat astfel:
§ preambul;
§ clauze contractuale obligatorii;
§ clauze contractuale specifice.

Ø Preambulul reprezintă partea introductivă a contractului şi conţine informaţii despre:
§ temeiul legal în baza căruia se semnează contractul de concesiune
§ denumirea părţilor contractante (cel puţin una din părţi este o persoană juridică de drept public);
§ definiţiile aplicabile;
§ interpretare.

Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de concesiune trebuie să le conţină referitor la:
§ Scopul principal al contractului;

Scopul principal al contractului este să asigure, pe baza unei gestionări optime, efectuarea la un nivel corespunzător a activităţilor, la preţuri accesibile pentru utilizatorii finali, precum şi întreţinerea şi dezvoltarea oricăror bunuri de retur încredinţate concesionarului pentru efectuarea respectivelor activităţi.
Scopul principal al contractului este rezultatul final.

§ Obiectul principal al contractului
Concedentul acordă şi concesionarul dobândeşte dreptul de a exploata, în tot sau în parte, rezultatul lucrărilor sau să presteze serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor şi standardelor de calitate stabilite de către concedent.
Concedentul acordă concesionarului dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului şi scopului stabilit de părţi prin contractul de concesiune.

Obiectul contractuluii este dat de transmiterea dreptului de exploatare a bunului, a activităţii sau serviciului şi obligaţia de a executa exploatarea bunului sau de îndeplini activitatea ori serviciul.

§ Modul de distribuire a riscurilor pe întreaga durată a acestuia.
Contractul de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii trebuie să cuprindă clauze prin care se stabileşte în mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe întreaga durată a acestuia.
Concedentul nu are dreptul ca, pe parcursul îndeplinirii contractului de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii, să accepte sau să solicite modificări ale clauzelor contractuale care ar avea ca efect o diminuare a responsabilitaţilor concesionarului în asemenea masură încât cea mai mare parte a riscurilor sa fie redistribuită concedentului.

§ Preţul contractului şi modalităţi de plată;
În cazul în care riscul de exploatare este distribuit între concedent şi concesionar, prin contractul de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii trebuie să se stabilească în mod explicit contribuţia financiară a concedentului pe parcursul derulării contractului, precum şi alte angajamente ale acestuia, ca sprijin complementar.
Concedentul nu se obligă la plata niciunei sume de bani dacă prin contract se stabileşte faptul că riscul de exploatare este preluat integral de către concesionar.
În cazul în care contractul conţine clauze în acest sens, concedentul are dreptul de a primi şi o redevenţă care poate fi stabilită la un nivel fix sau într-un anumit procent din cuantumul veniturilor încasate de către concesionar, de la beneficiarii finali, ca urmare a activităţilor realizate.
În acest sens vor exista clauze privind redevenţa: cuantum, data la care se va face plata, contul,etc .

§ Durata contractului;
§ Sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor;
§ Despăgubiri;
§ Procedura prin care, la finalizare, se transferă bunul de la concesionar la concedent;
§ Documentele contractului;
§ Alte obligaţiile principale ale părţilor.
Concesionarul are obligaţia de a asigura exploatarea eficace, în regim de continuitate şi permanenţă a lucrărilor publice sau serviciilor care fac obiectul concesiunii, în conformitate cu cerinţele şi destinaţia impuse de către concedent.

Atenţie! Atunci când stabileşte clauzele contractuale autoritatea contractantă trebuie să specifice care sunt imperative şi care pot fi ajustate în funcţie de specificul contractului respectiv şi de oferta declarată câştigătoare.

Notă! Clauzele contractuale imperative nu se vor confunda cu cele obligatorii pe care orice contract de achiziţie publică trebuie să le conţină.
Contractele de subcontractare trebuie să se constituie în anexe la contractul de concesiune

Clauzele contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract, care se stabilesc, de regulă, prin acordul părţilor în funcţie de necesităţile obiective ale autorităţii contractante şi de conţinutul ofertei declarate câştigătoare.

Atenţie! Clauze contractuale specifice pot fi propuse atât de autoritatea contractantă, cât şi de către operatorul economic, dacă este permis acest lucru prin documentaţia de atribuire.

Atenţie! Clauzele specifice nu trebuie să anihileze clauzele obligatorii. Clauzele specifice care afectează clauzele obligatorii nu produc niciun efect.

Clauzele contractuale specifice pot face referire la:
§ subcontractori (dreptul de a încheia cu terţii);
§ garanţia de calitate;
§ modalitatea de ajustare a preţului (unde este cazul);
§ termene de executare a obligaţiilor părţilor;
§ recepţie, inspecţii, teste;
§ distincţia dintre bunurile proprii şi cele de retur.

Clauzele contractuale trebuie să prevadă dreptul concedentului de a verifica îndeplinirea cerinţelor de performanţă şi calitate a activităţilor realizate de concesionar asigurându-se, în acest sens, inclusiv dreptul de a verifica documente relevante cu privire la aceste aspecte.
Concedentul este responsabil de buna funcţionare a serviciului concesionat şi trebuie să aibă control asupra activităţii.
§ asigurări;
§ alte condiţii de executare a contractului ş.a.

Ø Încetarea contractului de concesiune
Contractul trebuie să prevadă situaţiile în care acesta poate înceta:
- la expirarea duratei stabilite prin contract;
- în cazul constatării unor abateri grave ale concesionarului de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin rezilierea unilaterala de către concedent şi cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului,
- în cazul constatării unor abateri grave ale concedentului de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin rezilierea unilaterala de către concesionar şi cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului
- în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterala de către concedent, dar numai cu plata de despăgubiri juste şi prealabile în sarcina concedentului;
- în caz de faliment/lichidare a operatorului economic;
- în cazuri de forţă majoră sau caz fortuit, când concesionarul se afla în imposibilitatea de a continua contractul (ex: dispare bunul). Concendentul nu va fi obligat la plata unei despăgubiri;
Suplimentar,
- proceduri adecvate de rezolvare a neconformitatilor în îndeplinirea cerinţelor de performanta şi calitate stabilite în situaţia prevăzută la art. 51 alin. (1) din hotărâre, inclusiv penalităţi aplicabile în cazul constatării unor astfel de neconformităţi, pana la corectarea acestora.
- mecanismele de soluţionare a divergentelor care pot sa apara pe parcursul derulării contractului şi instanţele investite cu soluţionarea acestor diferende.
- clauza arbitrală sau compromisorie care atribuie competenta de soluţionare a litigiilor izvorâte din executarea contractului instanţelor arbitrale.

Clauzele contractuale trebuie să prevadă, de asemenea, modul în care concesionarul se obligă să prezinte concedentului rapoarte, periodice sau la simpla solicitare a acestuia din urmă, cu privire la modul de realizare a anumitor parametrii pe parcursul derulării contractului.
Concedentul trebuie să definească prin contract nivelul de performanţă şi de calitate al activităţilor pe care concesionarul urmează să le efectueze precum şi modul în care acesta trebuie să răspundă în eventuale situaţii de urgenţă, stabilind în acest sens indicatori relevanţi şi măsurabili pe baza cărora se va realiza verificarea modului de respectare a obligaţiilor contractuale.
Clauzele generale şi specifice trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini.
Caietul de sarcini şi oferta sunt parte integrantă din contract.

În formularele, nr.4 „Contract de concesiune de servicii”, nr. 5 „Contract de concesiune de lucrări publice” sunt prezentate modelele de contracte de concesiune.

Atenţie! Prin act adiţional la un contract se pot modifica prevederile referitoare la denumirea părţilor, adresa, timpul de suspendare a executării obligaţiilor fără a fi afectate prevederile referitoare la preţ.

Atenţie! În ceea ce priveşte lucrările/serviciile suplimentare sau similare la contractul iniţial se atribuie un nou contract prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
Prelungirea duratei contractului de concesiune este posibilă fără a fi modificate condiţiile stabilite iniţial dacă este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare sau adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care, datorită unor circumstanţe neprevăzute, au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
Ø atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
Ø lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
Ø valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări şi servicii suplimentare/adiţionale nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.

3.2.7.3.4 - Formulare şi modele

Documentaţia de atribuire conţine şi formularele stabilite de către autoritatea contractantă pe baza modelelor prevăzute în prezentul ghid.

Ø Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de autoritatea contractantă.

Ø Documentaţia de atribuire trebuie să conţină cel puţin următoarele formulare:
§ Fişa de date a concesiunii ;
§ Formularul de ofertă;
§ Formularul de contract;
§ Formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicită ;
§ Formularul de declaraţii.

Notă! Autoritatea contractantă are dreptul de a concepe şi alte modele pe care să le ataşeze documentaţiei de atribuire.

Modelele formularelor de ofertă sunt prevăzute în formularele nr. 10 A, B, Formular de ofertă”.
Modelul de Scrisoare de garanţie de participare este prevăzut în formularul nr. 11 „Scrisoare de garanţie bancară”.
Modelele privind declaraţiile sunt prevăzute în formularele nr. 12 A-I „Formular de declaraţii”.


3.2.7.3.5 Alte informaţii cu privire la impozitare,
protecţia mediului, protecţia muncii.

Documentaţia de atribuire trebuie să conţină informaţii cu privire condiţiile impuse de natura bunurilor, activităţilor sau serviciilor ce fac obiectul concesiunii, cum sunt: protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, condiţii de siguranţă în exploatare, condiţii privind folosirea şi conservarea patrimoniului sau cele privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional, după caz, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii impuse de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Stabilirea cerinţelor minime de calificare şi dacă este cazul,
a criteriilor de selectare

Atenţie! Documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi cerinţe minime ca în anunţul de participare.
În cazul în care cerinţele din anunţul de participare nu se regăsesc în documentaţia de atribuire se aplică cele din anunţ, documentaţia interpretându-se în consecinţă.

Ø Criteriile, în general, sunt acele condiţii şi/sau cerinţe minime impuse, ce trebuie îndeplinite de către operatorul economic care doreşte să devină parte într-un contract de achiziţie publică.

Ø Criteriile de calificare şi selecţie se referă numai la:
Ä situaţia personală a candidatului sau ofertantului;
Ä capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
Ä situaţia economică şi financiară;
Ä capacitatea tehnică şi/sau profesională;
Ä standarde de asigurare a calităţii;
Ä standarde de protecţie a mediului, dacă este cazul.

Ø Criteriile de calificare şi selecţie odată stabilite nu mai pot fi schimbate pe parcursul aplicării procedurii.

Atenţie! Dacă se solicită îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară sau la capacitatea tehnică şi/sau profesională, atunci autoritatea contractantă elaborează o notă justificativă prin care să motiveze cerinţele respective.

Ø Criteriile de calificare şi selecţie se stabilesc în funcţie de exigenţele specifice ale contractului şi întotdeauna cu respectarea principiului proporţionalităţii.

Ø Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie, operatorii economici vor prezenta:
Ø fie certificate emise de către:
§ autoritate publică competentă;
sau
§ un organism de drept public/privat care respectă standarde europene de certificare;
Ø fie orice alte documente echivalente cu certificarea solicitată care să probeze îndeplinirea cerinţelor.

Atenţie! Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor sau ofertanţilor prezentarea unei anumite certificări specifice; se vor lua în considerare şi alte documente echivalente.

Atenţie! Este interzis a se solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la:
- situaţia economică şi financiară;
- capacitatea tehnică şi/sau profesională
care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

Atenţie! Este interzis a se restricţiona participarea la procedura de atribuire prin stabilirea unor cerinţe minime de calificare care:
· nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică;
· sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică.


Cerinţe privind situaţia personală
a operatorului economic

Documentaţia de atribuire trebuie să conţină toate cazurile în care un operator economic este exclus.

Pentru a evita excluderea dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică, operatorul economic trebuie să prezinte documente edificatoare prin care să facă dovada că nu:
Ø a fost condamnat în ultimii 5 ani printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru:
- participare la activităţi ale unei organizaţii criminale;
- corupţie;
- fraudă;
- spălare de bani.
Ø se află într-una sau mai multe din situaţiile de mai jos şi numai dacă s-a solicitat expres aceasta, respectiv, că:
· nu este în stare de faliment ori lichidare, afacerile nu îi sunt administrate de un administrator judiciar
· activităţile sale comerciale nu sunt suspendate sau nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii ;

Atenţie! Reeşalonarea datoriilor nu reprezintă un aranjament cu creditorii.

· nu face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile de mai sus;
· şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat;
· nu a fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională;
· nu prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă.
Sunt considerate documente edificatoare:
- certificate;
- caziere judiciare;
- alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă.

Notă: În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit operatorul economic, nu se emit astfel de documente sau acestea nu vizează toate situaţiile, atunci trebuie să fie acceptată:
- fie o declaraţie pe proprie răspundere;
- fie o declaraţie autentică dată în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare sau a unei asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.

Atenţie! Cazierul judiciar al persoanei juridice nu se emite în prezent pe teritoriul României.

Atenţie! Dacă există incertitudini referitoare la situaţia personală a unui operator economic, autoritatea contractantă poate solicita informaţii direct de la autorităţile competente.

Cerinţe privind capacitatea
de exercitare a activităţii profesionale

Ø În documentaţia de atribuire se precizează dacă trebuie demonstrată capacitatea de exercitare a activităţii profesionale.
Ø Pentru a-şi demonstra capacitatea de exercitare a activităţii profesionale operatorul economic va prezenta documente edificatoare prin care să dovedească:
§ forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică
şi, dacă este cazul,
§ atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit.

Exemple:Registre de meserii, precum şi declaraţiile şi certificatele corespunzătoare unor state membre:
Belgia – “Registre du commerce”/”Handelsregister”
Spania – Registro Oficial de Empresas Clasificadas del Ministerio de Hacienda”

Cerinţe privind situaţia
economică şi financiară

Ø Situaţia economică şi financiară reprezintă un indicator prin a cărui demonstrare operatorul este considerat calificat pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv.
Ø Se indică în documentaţia de atribuire cerinţele minime privind capacitatea economică şi financiară pe care operatorul economic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat.

Atenţie! Este interzis a se solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

Atenţie! Dacă se impun cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară, atunci autoritatea contractantă trebuie să justifice această cerinţă printr-o notă justificativă ataşată la dosarul achiziţiei.
Ø Pentru a-şi demonstra situaţia economică şi financiară operatorul economic va prezenta documente edificatoare cum ar fi:
§ declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;
§ bilanţul contabil sau extrase de bilanţ, în cazul în care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul;
§ declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult ultimii 3 ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile;
§ auditul financiar emis de persoane autorizate.

Ø Dacă, din motive obiective, justificate corespunzător, operatorul economic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate, acesta are dreptul de a-şi demonstra situaţia economică şi financiară şi prin prezentarea altor documente care să prezinte o imagine fidelă a situaţiei economice şi financiare.

Ø Capacitatea economică şi financiară a operatorului economic poate fi susţinută şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi persoana respectivă.

Ø Operatorul economic care beneficiază de susţinerea situaţiei economice şi financiare trebuie să dovedească aceasta prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei care îl susţine.

Ø Angajamentul ferm de susţinere financiară reprezintă un act juridic unilateral prin care persoana care susţine operatorul economic confirmă faptul că va pune la dispoziţia acestuia resursele financiare invocate.

Ø Persoana care susţine financiar operatorul economic nu trebuie să se afle într-una din situaţiile care determină excluderea din procedura de atribuire.

Notă: Dacă un grup de operatori economici depune o ofertă sau o candidatură comună, atunci situaţia economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului.

Ø Dacă, grupul de operatori economici beneficiază de susţinerea financiară a unei sau unor terţe persoane, atunci situaţia economică şi financiară se dovedeşte prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei sau persoanelor respective prin care se confirmă faptul că se vor pune la dispoziţie resursele financiare invocate.

Recomandare: Pentru ca riscul neîndeplinirii unui contract din cauza lipsei capacităţii financiare a contractantului să fie redus, cerinţele de calificare pot fi solicitate astfel:
Ø cifra de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani, în cazul în care se solicită, să fie de până la 3 ori mai mare decât valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit;
Ø demonstrarea că operatorul economic are acces la sau că are disponibile resurse reale negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau orice alte mijloace financiare suficiente a realiza cashflow de execuţie a lucrării pentru perioada impusă.

Cerinţe privind capacitatea tehnică
şi/sau profesională

Ø Capacitatea tehnică şi/sau profesională reprezintă un indicator prin a cărui demonstrare operatorul este considerat calificat pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv.

Ø Se indică în documentaţia de atribuire cerinţele minime privind capacitatea tehnică şi/sau profesională pe care operatorul economic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat.

Atenţie! Este interzis a se solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

Atenţie! Dacă se impun cerinţe minime de calificare referitoare la capacitatea tehnică şi profesională, atunci autoritatea contractantă trebuie să justifice această cerinţă printr-o notă justificativă ataşată la dosarul achiziţiei.

Ø Se indică în documentaţia de atribuire informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi/sau profesională .

Ø Capacitatea tehnică şi/sau profesională se apreciază în funcţie de:
§ experienţă;
§ aptitudini;
§ eficienţa şi eficacitatea ofertantului/candidatului.

Atenţie! Solicitarea oricărei informaţii referitoare la demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale se face în funcţie de complexitatea obiectului contractului şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului respectiv.

Ø Capacitatea tehnică şi/sau profesională a operatorului economic poate fi susţinută şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi persoana respectivă.
Ø Operatorul economic care beneficiază de susţinerea capacităţii tehnice şi/sau profesionale trebuie să dovedească aceasta prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziţia operatorului economic resursele tehnice şi profesionale invocate.

Ø Persoana ce asigură susţinerea tehnică nu trebuie să se afle într-o situaţie care determină excluderea din procedura de atribuire.

Notă: Dacă un grup de operatori economici depune ofertă sau candidatură comună, atunci capacitatea tehnică şi/sau profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului.

Ø În cazul în care grupul de operatori economici beneficiază de susţinerea tehnică şi profesională a unei/unor terţe persoane, capacitatea tehnică şi profesională se demonstrează prin prezentarea unui angajament ferm al susţinătorului/susţinătorilor prin care se confirmă faptul că va/vor pune la dispoziţia grupului resursele invocate.
Ø Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de concesiune de servicii se poate realiza prin solicitarea:
§ unei liste a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

Notă: Confirmarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declaraţie scrisă a operatorului economic.
§ unei declaraţii referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare;
§ de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii;
§ de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii;
§ unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi a cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;
§ dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii;
§ de informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii;
§ de informaţii privind proporţia în care contractul de servicii urmează să fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea acestora.

Atenţie! Dacă serviciile au un caracter complex sau sunt destinate unui scop specific, atunci autoritatea contractantă are dreptul de a verifica sau controla - direct sau prin intermediul unei autorităţi competente a statului în care operatorul economic este stabilit şi cu acordul acestei autoritaţi - capacitatea tehnică a prestatorului, metodele de studiu şi cercetare utilizate, precum şi măsurile aplicate pentru controlul calităţii.

Ø Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de lucrări se poate realiza prin solicitarea:

§ unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai importante lucrări şi care vor conţine valori, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

Notă: Confirmarea lucrărilor executate se realizează printr-o declaraţie scrisă a operatorului economic.

§ de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut, în special pentru asigurarea controlului calităţii;
§ de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru execuţia lucrărilor;
§ unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi a cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;
§ dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări;
§ unei declaraţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări;
§ de informaţii privind proporţia în care contractul de concesiune de lucrări publice urmează să fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea acestora.
Recomandare: Se poate solicita ca cerinţă minimă privitoare la demonstarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale prezentarea unei liste care să conţină cel puţin informaţii despre:
- un contract de concesiune de lucrări/servicii care din punct de vedere fizic şi/sau valoric să nu reprezinte mai mult de 30% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract;
- despre cel mult 3 contracte de lucrări/servicii care din punct de vedere fizic şi/sau valoric să reprezinte cel mult de 50% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract.

4. Stabilirea criteriului de atribuire
a contractului de concesiune


Ø Criteriul de atribuire a contractului de concesiune se precizează în mod obligatoriu în anunţul de participare şi în cadrul documentaţiei de atribuire.

Ø Criteriul de atribuire odată stabilit nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Ø Criteriile de atribuire a ofertei se pot referi la:
- nivelul tarifelor de utilizare plătibile de către beneficiarii finali;
- nivelul redevenţei;
- gradul de preluare a riscului de către concesionar;
- planurile de finanţare şi dezvoltare prezentate;
- nivelul calitativ, tehnic şi funcţional al soluţiilor tehnice propuse;
- modul de asigurare a protecţiei mediului;
- modul de rezolvare a unor probleme sociale;
- termenele de realizare a unor investiţii;
- durata concesiunii.

Atenţie! Nu se pot utiliza criterii care nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului sau care nu reflectă un avantaj real şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine, în numele său sau al beneficiarilor finali, prin utilizarea criteriului respectiv.

Ponderea stabilită pentru fiecare criteriu nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune.
Pentru fiecare criteriu autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le oferă sau importanţa tehnică/funcţională a soluţiilor propuse.

7. Constituirea garanţiei de participare,

Ø Garanţia de participare protejează autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului de concesiune.

Atenţie! Autoritatea contractantă are obligatia de a preciza dacă solicită constituirea garanţiei de participare.

Documentaţia de atribuire trebuie sa conţină următoarele informaţii:
- cuantumul garanţiei de participare
- data până la care trebuie depusă garanţia de participare;
- perioada de valabilitate a garanţiei de participare
- modalitatea de constituire.

Cuantumul garanţiei de participare

Ø Garanţia de participare se stabileşte:
· în sumă fixă, maximum 2 % din valoarea estimată a contractului

În lucru (urmează a se completa) Data până la care trebuie depusă garanţia de participare

Valabilitatea garanţiei de participare

Ø Perioada de valabilitate a garanţiei pentru participare va fi cel puţin egală cu perioada de valabilitate a ofertei.

Recomandare: Valabilitatea ofertei şi, respectiv, a garanţiei trebuie precizată printr-o dată limită şi nu în zile.

Modalitatea de constituire a garanţiei de participare

Garanţia bancară de participare se constituie prin scrisoare de garanţie bancară.

Atenţie! Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către o anumită bancă, nominalizată în mod expres în documentaţia de atribuire.

Recomandare: Verificaţi pentru conformitate elementele cuprinse în scrisoarea de garanţie bancară de participare.

Scrisoarea de garanţie bancară trebuie:
1) prezentată în original şi anexată/ataşată la coletul cu oferta;
2) să facă referire expresă la procedura organizată de autoritatea contractantă;
3) să conţină în clar denumirea autorităţii contractante în favoarea căreia s-a constituit;
4) să conţină valoarea garanţiei care să corespundă sumei fixe solicitate prin documentaţia de atribuire;
5) să aibă înscrisă valabilitatea pentru care a fost constituită, care trebuie să corespundă cu cea înscrisă în documentaţie;
6) să conţină parafa lizibilă a băncii emitente şi/sau semnătura autorizată;
7) să fie emisă pentru operatorul economic care a depus oferta.

Restituirea garanţiei de participare

Garanţia de participare se restituie:

è ofertantului câştigător: în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului;

è ofertanţilor necâştigători: după semnarea contractului de concesiune, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.

Reţinerea garanţiei de participare

Ø Ofertantul pierde garanţia de participare, dacă :
- îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;.
-oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de concesiune în perioada de valabilitate a ofertei.


9. Definitivarea documentaţiei de atribuire

Documentaţia de atribuire se definitivează prin verificarea clarităţii şi veridicităţii informaţiilor cuprinse în actele şi formularele stabilite.

Atenţie! Documentaţia de atribuire nu trebuie să conţină informaţii contradictorii şi nici informaţii care contravin precizărilor din anunţul de participare.

Se pot preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare, precum şi cele referitoare la protecţia mediului.

Atenţie! Regulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului de concesiune de lucrări publice ori de servicii trebuie precizate clar în documentaţia de atribuire.

Această obligaţie a autorităţii contractante se consideră îndeplinită şi dacă s-au indicat instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia muncii.


10. Momentul finalizării documentaţiei de atribuire

Ø Documentaţia de atribuire trebuie să fie finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare.

11. Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire

Notă: Autoritatea contractantă are dreptul de alege modalitatea de transmitere a documentaţiei de atribuire.

Dacă documentaţia de atribuire este pusă la dispoziţie pe suport hârtie şi/sau pe suport magnetic, atunci autoritatea contractantă are dreptul de a stabili un preţ, cu condiţia ca acesta să nu depăşească costul multiplicării documentaţiei, la care se poate adăuga, dacă este cazul, costul transmiterii prin poştă.

ETAPA 3

Chemarea la competiţie

3.1. Elaborarea şi publicarea anunţului de participare

În vederea asigurării transparenţei atribuirii contractelor de concesiune autoritatea contractantă, ori de câte ori doreşte să atribuie un contract de concesiune are obligaţia de a publica un anunţ de participare.

Ø Anunţul de participare trebuie transmis spre publicare atunci când se iniţiază, pentru atribuirea contractului de concesiune, procedura de:
· licitaţie deschisă;
· licitaţie restrânsă;
· dialog competitiv;
· negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

Ø Anunţul de participare trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute de anexa nr. 2 la hotărâre.

Notă: Dacă valoarea estimată a contractului de concesiune ce urmează a fi atribuit depăşeşte pragurile pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci acesta trebuie să conţină cel puţin informaţiile cuprinse în anexa nr. 3A la ordonanţă, prin utilizarea formularelor standard adoptate de Comisia Europeană.

În cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere, anunţul de participare la etapa de selectare/preselectare a candidaţilor trebuie să conţină:
Ø criterii de selecţie/preselecţie;
Ø regulile aplicabile;
Ø numărul minim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectaţi;
Ø numărul maxim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectaţi;
Ø data limită de depunere a candidaturilor/ofertelor şi locul.

v Anunţul de participare se publică în:

ü SEAP la adresa de internet www.e-licitatie.ro

ü Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice la cel mult o zi de la publicarea în SEAP.

ü Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă este cazul.


3.2Punerea la dispoziţie a
documentaţiei de atribuire

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita şi de a obţine documentaţia de atribuire.
Ø Documentaţia de atribuire poate fi obţinută:
§ în urma unei solicitări a fiecărui operator economic interesat; sau
§ prin accesarea directă şi nerestricţionată a unui fişier electronic, care va fi disponibil în SEAP şi pe pagina de internet proprie.

Notă: Se specifică în anunţul de participare modul în care poate fi obţinută documentaţia de atribuire.
Atenţie! Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire la cerere trebuie făcută într-o perioadă care nu trebuie să depăşească 4 zile de la primirea solicitării.

Atenţie! Operatorul economic interesat trebuie să întreprindă diligenţele necesare astfel încât perioada de mai sus să nu conducă la punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire cu mai puţin de 2 zile înainte de data limită de depunere a ofertei.

În cazul procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv şi negociere documentaţia aferentă primei etape cuprinde informaţii complete cu privire la condiţiile de participare, precum şi prezentarea detaliată a modalităţii de acordare a punctajului pe baza căruia se vor selecta, respectiv preselecta candidaţii.

Atenţie! Pot participa la procedură şi operatorii economici care nu au achiziţionat direct documentaţia de atribuire direct de la autoritatea contractantă.

3. Răspunsul la solicitările de clarificări

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire/selectare/preselectare.

Atenţie! În cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări de clarificări autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde în mod clar, complet şi fără ambiguităţi.

Răspunsurile însoţite de întrebările aferente – se transmit către toţi operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire.

Atenţie! Identitatea celui care a solicitat clarificările nu se dezvăluie.

Răspunsul la clarificări se transmite cu cel puţin 6 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Notă: Dacă documentaţia este disponibilă în SEAP, clarificările sau modificările acesteia se fac cunoscute prin crearea unui nou fişier electronic la care se va asigura accesul direct şi nerestricţionat.
Atenţie! Se răspunde şi la solicitările de clarificări care nu au fost transmise în timp util, numai dacă perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.

4. Reguli de comunicare şi transmitere a datelor

Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea trebuie să se transmită în scris.
Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii.

Atenţie! Trebuie asigurată integritatea şi confidenţialitatea informaţiilor şi datelor pe parcursul comunicării, transmiterii şi stocării.

Documentele scrise pot fi transmise prin oricare din următoarele modalitaţi:
Ø prin poştă;
Ø prin fax;
Ø prin mijloace electronice;
Ø prin orice combinaţie a celor de mai sus.

Atenţie! Prin documentaţia de atribuire se pot impune modalităţile de comunicare utilizate pe parcursul procedurii, dar acestea nu trebuie să restricţioneze accesul operatorilor economici la procedură.

Atenţie! Instrumentele utilizate pentru comunicarea electronică, precum şi caracteristicile lor tehnice trebuie să fie disponibile în mod facil oricărui operator economic şi să asigure interoperabilitatea cu tehnologiile uzuale de informare şi comunicare.

Ø Documentelor transmise prin mijloace electronice le sunt aplicabile prevederile legale privind semnătura electronică.

Ø Operatorul economic poate transmite o solicitare de participare:
§ în scris – prin poştă;
prin fax;
prin mijloace electronice;
prin orice combinaţie a celor de mai sus
§ prin telefon.
Atenţie! Când participarea este solicitată prin telefon, trebuie confirmată în scris cât mai curând posibil.

Atenţie! Dacă solicitarea de participare este transmisă prin fax se poate solicita confirmarea acesteia prin scrisoare transmisă prin poştă sau prin mijloace electronice, într-un termen rezonabil.

5. Reguli de participare şi de evitare
a conflictului de interese

Participarea

• Orice operator economic, indiferent de naţionalitate, are dreptul de a participa la procedura de atribuire:
Ø individual
sau
Ø într-un grup de operatori.
Atenţie! Nu poate fi exclus dintr-o procedură operatorul economic care, potrivit legii statului în care este stabilit, este abilitat să presteze o anumită activitate, pentru singurul motiv că, în conformitate cu legislaţia natională, acest tip de activitate poate fi prestat numai de către persoane juridice sau numai de către persoane fizice.

În funcţie de etapa la care participă în cadrul procedurilor de atribuire operatorii economici pot avea calitatea de:
Ø ofertant, dacă depune oferta;
Ø candidat, dacă depune candidatura în cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;

Participarea operatorilor economici într-un grup de operatori se poate realiza ca:
Ø asociat
sau
Ø subcontractant.

Asocierea

Ø Mai mulţi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comună, fără a exista obligaţia legalizării.
Ø Legalizarea asocierii se poate solicita numai dacă oferta comună este declarată căştigătoare şi o astfel de solicitare reprezintă o condiţie necesară pentru îndeplinirea viitorului contract.




Subcontractarea

Ø Ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.

Ø Ofertantul are obligaţia de a preciza:
– partea/părţile din contract pe care intenţionează să o/le subcontracteze şi
– datele de recunoaştere ale subcontractanţilor.

Notă: Ofertantul rămâne pe deplin răspunzător în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a viitorului contract de concesiune.
Atenţie! Un operator economic/asociaţie de operatori economici nu are dreptul să depună mai multe oferte în cadrul aceleiaşi proceduri.

Atenţie! Un operator economic nu are dreptul de a participa la o procedură de atribuire atât în calitate de ofertant cât şi în calitate de ofertant asociat sau în calitate de subcontractant al altui ofertant.

Exemplu: Dacă la o procedură de atribuire a unui contract de concesiune de lucrări publice depune ofertă comună un operator economic „X” în asociere cu un alt operator economic „Y”, şi acelaşi operator economic „X” depune şi ofertă individuală, atunci autoritatea contractantă este îndreptăţită să excludă de la procedură atât asocierea formată din „X” şi „Y”, cât şi pe operatorul economic”X” care a depus ofertă individuală.

Atenţie! Întreprinderile afiliate în raport cu o anumită persoană juridică au dreptul de a participa în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, dar numai în cazul în care participarea nu este de natură să distorsioneze competiţia.

Exemplu: În cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire trebuie excluse şi implicit se va anula procedura, dacă sunt depuse numai oferte de către o întreprindere-mamă şi separat de către o filială a sa.

Alte interdicţii de participare

Operatorul economic nu are dreptul, în cadrul aceleiaşi proceduri, să:
– participe în două sau mai multe asocieri;
– depună o candidatură/ofertă individuală şi o altă candidatură/ofertă comună;
– depună o ofertă individuală şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte.
Operatorul economic nu poate depune în cadrul aceleiaşi proceduri decât o singură ofertă.

Atenţie! În cazul etapei a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu anunţ prealabil de participare, candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia sau de a participa ca subcontractanţi.
De asemenea, un candidat neselectat nu poate participa în calitate de subcontractant sau asociat la etapa a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu anunţ prealabil de participare.

Recomandare: În cazul în care la o procedură sunt depuse două oferte, din care una de către o asociere formată din firma „X” şi „Y” şi cealaltă de o firmă „Z”, având ca subcontractant pe „Y”, atunci autoritatea contractantă este îndreptăţită să respingă ambele oferte pentru distorsionarea competiţiei.

Atenţie! Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze concurenţa.

Conflictul de interese

Un conflict de interese reprezintă situaţia în care angajatul public are un interes personal care ar putea influenţa în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor sale de serviciu.

Conflictele de interese apar atunci când salariaţii sau oficialii din sectorul public sunt influenţaţi sau par a fi influenţaţi de interese personale atunci când îşi desfaşoară activitatea.
Perceperea unui conflict de interese aparent poate fi la fel de dăunătoare ca şi un conflict existent, pentru că subminează încrederea publicului în integritatea instituţiei implicate şi a funcţionarilor săi.
Conflictul de interese poate fi împărţit în interese:
Ø financiare
Ø nefinanciare

Interesele financiare pot implica un câştig real sau potenţial care poate fi obţinut cu ajutorul unui funcţionar public, oficial guvernamental, sau al unei persoane alese prin vot, sau prin intermediul unui membru al familiilor acestor categorii de persoane, care au proprietăţi, deţin acţiuni sau au o anumită poziţie într-o societate care participă la o procedură de achiziţie publică, acceptă cadouri sau alte atenţii sau primesc un venit dintr-o a doua slujbă.

Beneficiul nu reprezintă neaparat o cantitate de bani care trece din mână în mână, poate să însemne şi o creştere a valorii proprietăţii datorită unei decizii favorabile emise în acest scop sau datorită alegerii unui anumit operator economic drept câştigător al unei proceduri de achiziţie publică.

Interesele nefinanciare de obicei duc la apariţia puterii politice sau a unui control sporit. Ele pot apărea din relaţii personale sau de familie sau din implicarea în activităţi sportive, sociale sau culturale.
În ordonanţă se precizează în mod clar câteva situaţii ce pot duce la apariţia conflictului de interese.

Astfel, pentru evitarea intrării în conflict de interese:
• Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul de a fi:
- ofertant;
- ofertant asociat;
- subcontractant
dar numai în cazul în care este în măsură să demonstreze că implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze competiţia.

• Persoanele fizice sau juridice care sunt implicate direct în procesul de verificare sau evaluare a candidaturilor, respectiv ofertelor, nu au dreptul de a fi:
- candidat;
- ofertant;
- ofertant asociat;
- subcontractant
sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire.

Atenţie! Sub sancţiunea nulităţii pentru cauză imorală, concesionarul nu are dreptul de a angaja, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, persoane fizice sau juridice care:
- au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire.

Recomandare! Sub sancţiunea nulităţii pentru cauză imorală, concesionarul nu are dreptul de a angaja, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, persoane fizice sau juridice care:
- au participat la întocmirea documentaţiei de atribuire

Nu este întotdeauna uşor să se decidă când interesul personal şi datoria publică sunt sau ar putea să fie în conflict unul cu celalalt.
Toată lumea are interese personale, importante pentru ea sau pentru cei apropiaţi. Persoanele care lucrează în sectorul public nu pot întotdeauna evita situaţiile când aceste interese intră în conflict cu deciziile pe care le iau sau cu activitatea lor.
Faptul că există asemenea interese nu reprezintă neapărat o problemă, cel mai important lucru este cum sunt ele abordate.
Integritatea instituţiei publice şi a salariaţilor săi va fi protejată şi riscul apariţiei corupţiei va fi redus dacă instituţia are politici şi proceduri de rezolvare a potenţialelor conflicte de interese.

ETAPA 8
1. Numirea comisiei de evaluare

Pentru atribuirea fiecărui contract de concesiune se numeşte o comisie de evaluare prin hotărâre, ordin sau decizie.

Comisia de evaluare este formată din cel puţin 5 membrii, dintre care un membru este desemnat preşedinte.

Membrii comisiei de evaluare se nominalizează, de regulă, din cadrul colectivului de coordonare şi supervizare.

Atenţie! Se pot nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.

Atenţie! Un membru al comisiei de evaluare se poate înlocui cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini atribuţiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După producerea înlocuirii, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă care îşi va exercita atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.

Preşedintele comisiei de evaluare are dreptul de a propune conducerii autorităţii contractante cooptarea în cadrul comisiei de evaluare a unor experţi externi.

Preşedintele comisiei de evaluare trebuie să precizeze atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale experţilor care urmează să fie cooptaţi în comisia de evaluare şi să justifice necesitatea participării lor la procesul de evaluare.

Experţii cooptaţi pot fi nominalizaţi odată cu numirea comisiei de evaluare sau ulterior, în funcţie de problemele specifice care ar putea impune expertiza acestora.

Experţii cooptaţi pentru probleme specifice nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă au obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere.

Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare.

Atenţie! Raportul de specialitate se ataşează la raportul de atribuire şi devine parte a dosarului de concesiune.

Incompatibilităţi pentru cei implicaţi în procesul de evaluare

Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de evaluare a candidaturilor, respectiv ofertelor, următoarele persoane:
Ø soţ/sotie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre ofertanţi/candidaţi;
Ø persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes sau acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi;
Ø persoane aflate într-o situaţie care, în mod obiectiv, induce dubii cu privire la asigurarea imparţialităţii pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.
După numirea comisiei de evaluare, membrii acesteia sunt obligaţi să dea o declaraţie de imparţialitate şi confidenţialitate.
Modelul declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate este prezentată în formularul nr. 13 „Declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate”.

Atenţie! Declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate trebuie dată şi de experţii cooptaţi.

Atribuţiile comisiei de evaluare sunt următoarele:
Ø deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;
Ø verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, astfel cum au fost acestea solicitate prin documentaţia de atribuire;
Ø realizarea selecţiei/preselecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
Ø realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
Ø realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de negociere;
Ø verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;
Ø verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi;
Ø stabilirea ofertelor admisibile;
Ø aplicarea criteriilor de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, şi stabilirea ofertei câştigătoare;
Ø în cazuri justificate, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;
Ø elaborarea raportului procedurii de atribuire.

Atenţie! Orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.

Dacă stabilirea ofertei câştigătoare se face pe bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei oferte în parte.

Atenţie! Dacă există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare şi decizia nu întruneşte votul a 2/3 din numărul membrilor săi, atunci preşedintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare.

Atenţie! În cazul în care comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu majoritate simplă.

Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care se ataşează la Raportul procedurii de atribuire.


ETAPA 9

Derularea procedurii de atribuire
a contractelor de concesiune

1. Primirea cadidaturilor şi selectarea/preselectarea
candidaţilor, dacă este cazul

Candidaturile se depun numai în cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere.
Prin candidatură se înţelege documentele prin care un candidat îşi demonstrează:
- situaţia personală
- capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
- situaţia economică şi financiară
- capacitatea tehnică şi profesională
în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv.


Termene acordate pentru depunerea candidaturilor

Pentru depunerea candidaturilor se acordă o perioadă de cel puţin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.

Recomandare! Autoritatea contractantă va acorda o perioadă rezonabilă de timp pentru depunerea candidaturilor, astfel încât orice operator economic interesat să aibă timp să-şi depună candidatura.

Atenţie! Atribuirea unui contract de concesiune nu poate fi accelerată.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi perioada pentru elaborarea ofertelor în cazul în care acestea nu pot fi elaborate decât după vizitarea amplasamentelor sau după consultarea la faţa locului a unor documente-anexă la caietul de sarcini, precum şi în cazul în care autoritatea contractantă nu are posibilitatea de a transmite documentaţia de atribuire sau răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele limită stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă, deşi a primit în timp util o solicitare în acest sens.
Într-o astfel de situaţie, data limită de depunere a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice operator economic interesat să dispună de un timp rezonabil necesar pentru obţinerea informaţiilor complete şi relevante pentru elaborarea ofertei.

2. Derularea rundelor de discuţii, dacă este cazul

Rundele de discuţii se derulează în cazul procedurilor de dialog competitiv şi negociere.
Acestea se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare, concomitent, tuturor candidaţilor admişi.

Invitaţiile de participare trebuie să conţină:
Ø referinţe privind anunţul de participare publicat;
Ø adresa la care vor avea loc discuţiile;
Ø data lansării sesiunilor de discuţii;
Ø limba/limbile în care se vor derula discuţiile;
Ø precizări privind documentele suplimentare ce trebuie depuse în vederea verificării declaraţiilor date sau completării documentelor prezentate în prima etapă;
Ø informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire.

Atenţie! Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv sau negociere a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecţie.

Termene minime pentru elaborarea ofertelor

Licitaţie deschisă

Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de cel puţin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.

Licitaţie restrânsă

În cazul licitaţiei restrânse ofertele se depun la etapa a II-a a acestei proceduri, după ce s-a realizat într-o primă etapă selectarea candidaţilor.
Etapa de evaluare a ofertelor se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare operatorilor economici selectaţi în prima etapă, însoţită de documentaţia de atribuire.
Invitaţia de participare trebuie transmisă cu cel puţin 40 de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Dialog competitiv

În cazul aplicării procedurii de dialog competitiv, data limită pentru depunerea ofertelor finale se stabileşte de comun acord cu candidaţii preselectaţi în cadrul rundelor de dialog.
Se transmite o invitaţie de participare la etapa de depunere a ofertelor finale care trebuie să conţină:
Ø referinţe privind anunţul de participare publicat;
Ø data limită stabilită pentru depunerea ofertelor;
Ø adresa la care se transmit ofertele;
Ø limba/limbile în care trebuie elaborate ofertele;
Ø data deschiderii ofertelor;
Ø precizări referitoare la prezentarea unor documente suplimentare.

Negociere

În cazul aplicării procedurii de negociere, oferta finală se depune în ultima sedinţă de negociere stabilită de către autoritatea contractantă.

4. Primirea ofertelor

Pot participa la procedură şi operatorii economici care nu au achiziţionat documentaţia de atribuire direct de la autoritatea contractantă..

Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta:
Ø numai prin poştă
Ø şi, implicit, direct la sediul autorităţii sau la altă adresă specificată.

Atenţie! Oferta poate fi transmisă şi prin mijloace electronice dacă autoritatea contractantă prevede acest lucru.

Oferta

Prin ofertă se înţelege actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de concesiune; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică.

Notă: Oferta se elaborează în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire şi cuprinde propunerea tehnică şi propunerea financiară.

Notă: Se precizează în anunţul de participare, în mod explicit, dacă este permisă depunerea de oferte alternative.
Dacă aceasta precizare lipseşte, ofertele alternative nu se pot lua în considerare.

Prin ofertă comună se înţelege oricare ofertă depusă de mai mulţi operatori economici asociaţi în vederea participării la procedura de atribuire.

Oferta trebuie să cuprindă detaliat toate condiţiile prevăzute în caietul de sarcini şi alte obligaţii pe care ofertantul şi le asumă în cazul în care va câştiga licitaţia, precum şi date tehnice şi financiare referitoare la:
Ø investiţiile pe care se obligă să le realizeze;
Ø perioada preconizată de amortizare a investiţiilor;
Ø standardele de calitate a bunurilor aduse ca investiţii;
Ø standardele de calitate a activităţilor sau serviciilor ce urmează a fi prestate;
Ø preţurile şi/sau tarifele pe care îşi propune să le practice;
Ø redevenţă sau remuneraţie, după caz;
Ø indicatori de performanţă ofertaţi pentru serviciul concesionat.

5. Desfăşurarea şedinţei de deschidere

Ofertele se deschid la data şi locul indicate în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.

Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la şedinţa de deschidere a ofertelor.
În prima etapă a licitaţiei restrânse, dialogului competitiv şi a negocierii prezenţa candidaţilor nu este obligatorie.

Atenţie! Comisia de evaluare nu are dreptul de a respinge o ofertă având ca singură motivaţie absenţa de la deschidere a ofertantului care a depus oferta respectivă.

În cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare verifică modul de respectare a regulilor formale de depunere şi prezentare a ofertelor şi a documentelor care le însoţesc.

Notă! Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite procesul verbal de deschidere şi celorlalţi ofertanţi participanţi la procedură, dar ai căror reprezentanţi nu au fost prezenţi la deschidere.

Plicurile vor fi deschise de către preşedintele comisiei de evaluare, care are obligaţia de a anunţa următoarele informaţii:
Ø denumirea (numele) ofertanţilor;
Ø modificările şi retragerile de oferte;
Ø existenţa garanţiilor de participare;
Ø elementele principale ale propunerilor financiare; (redevenţă/ remuneraţie/valoare investiţie/ tarife)
Ø cursul de referinţă care va sta la baza comparării propunerilor financiare la evaluarea ofertelor prezentate într-o altă monedă;
Ø orice alte detalii şi precizări pe care comisia de evaluare le consideră necesare.

Atenţie! Nicio ofertă nu poate fi respinsă în cadrul sedinţei de deschidere, cu excepţia ofertelor întârziate, a celor depuse la o altă adresă şi a celor care nu fac dovada constituirii garanţiei pentru participare.
Orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor, respectiv candidaţilor sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor va fi luată de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor.

Comisia de evaluare va întocmi un proces-verbal de deschidere care trebuie să includă informaţiile anunţate de către preşedintele comisiei.
Procesul-verbal privind şedinţa de deschidere a ofertelor va fi semnat de către membrii comisiei şi de către reprezentanţii ofertanţilor care sunt prezenţi la deschiderea ofertelor.

Modelul procesului –verbal privind şedinţa de deschidere a ofertelor se găseşte în formularul nr. 14 „Proces-verbal de deschidere a ofertelor”.

6. Examinarea şi evaluarea ofertelor

Comisia de evaluare are obligaţia de a desfăşura activităţile de examinare şi evaluare numai la sediul autorităţii contractante.

Solicitare prezentării documentelor care lipsesc

Dacă se constată că unul sau mai mulţi ofertanţi/candidaţi au omis să prezinte anumite documente prin care se confirmă îndeplinirea cerinţelor privind:
- situaţia personală,
- capacitatea de exercitare a activităţii profesionale,
- situaţia economică şi financiară,
- capacitatea tehnică sau profesională,
comisia de evaluare va solicita ofertanţilor/candidaţilor respectivi să prezinte documentele care lipsesc.

Atenţie! Se acordă un termen rezonabil de timp, de regulă în limita a 72 de ore de la momentul solicitării pentru prezentarea documentelor care lipsesc.

Comisia de evaluare va lua toate măsurile necesare astfel încât solicitarea să parvină în timp util ofertanţilor/candidaţilor.

Atenţie! Comisia de evaluare nu are dreptul de a permite şi de a solicita prezentarea unui document care lipseşte dacă:
Ø în documentaţia de atribuire a fost menţionat expres faptul că, în caz de neprezentare a respectivului document, nu este permisă completarea ulterioară, neprezentarea având ca efect descalificarea ofertantului/candidatului;
Ø ofertantul/candidatul respectiv, deşi cunoştea cerinţele, a omis să prezinte mai mult de 3 dintre documentele solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire;
Ø prin acceptarea prezentării documentului respectiv se creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi ofertanţi/candidaţi, aducându-se atingere principiului tratamentului egal.


Corectarea viciilor de formă

Ø Viciile de formă ale documentelor şi ofertelor prezentate de către operatorul economic se remediază de către comisia de evaluare, dar numai cu acceptul acestuia.

Notă: Dacă operatorul economic nu acceptă remedierea acestora, atunci oferta se consideră neconformă.

Prin viciu de formă se înţelege o eroare sau omisiune, din cadrul unui document, a cărei corectare nu creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi participanţi şi nu alterează sensul şi conţinutul informaţiilor existente iniţial în documentul respectiv.

Clarificările privind propunerea tehnică şi calificarea

Ø Se stabilesc care sunt:
- clarificările
- completările formale
- confirmările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte.
Ø Se stabileşte perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor.

Notă: Comunicarea către ofertant privind clarificările necesare trebuie să fie clară, precisă şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.

Atenţie! Dacă ofertantul nu transmite în perioada stabilită clarificările solicitate sau în cazul în care explicaţiile prezentate de ofertant nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconformă.

Notă: Dacă ofertantul modifică, prin răspunsurile pe care le prezintă, conţinutul propunerii tehnice, iar aceasta nu mai răspunde în mod substanţial cerinţelor caietului de sarcini, oferta sa va fi considerată neconformă,

Notă: Dacă ofertantul modifică, prin răspunsurile pe care le prezintă, conţinutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă, cu excepţia situaţiei privind corectarea erorilor aritmetice.

Omisiuni sau neconcordanţe

Ø Dacă în cadrul propunerii tehnice se constată anumite omisiuni sau neconcordanţe se va considera că aceasta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini numai atunci când estimarea valorică a eventualelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 3% din valoarea redevenţei/remuneraţiei.

Ø Dacă în cadrul propunerii tehnice se constată existenţa unor omisiuni sau neconcordanţe a căror estimare valorică nu reprezintă mai mult de 3% din valoarea redevenţei/remuneraţiei, se solicită ofertantului completarea sau remedierea acestora în conformitate cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini.

Recomandare: În cazul în care se solicită completarea sau remedierea acestei omisiuni, aceasta va putea fi acceptată numai dacă nu se va schimba poziţia în clasament a ofertentului în urma adăugării valorii de 3%.

Notă: Ofertantul nu are dreptul de a condiţiona completarea sau remedierea omisiunilor sau neconcordanţelor de modificare a propunerii financiare.

Atenţie! Dacă ofertantul nu acceptă completarea sau remedierea omisiunilor sau condiţionează acest lucru de modificarea propunerii financiare, atunci oferta sa va fi considerată neconformă.

Corectarea erorilor aritmetice

Ø Erorile aritmetice se pot corecta numai cu acceptul ofertantului.

Ø În cazul în care ofertantul nu acceptă corecţia acestor erori, atunci oferta se consideră a fi neconformă.
Ø Erorile aritmetice se corectează după cum urmează:
- dacă există o discrepanţă între preţul unitar şi preţul total, trebuie luat în considerare preţul unitar, iar preţul total va fi corectat corespunzător;
- dacă există o discrepanţă între litere şi cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.

Respingerea ofertelor

Atenţie! Se resping ofertele necorespunzătoare, respectiv cele inadmisibile.

Prin ofertă inadmisibilă se înţelege oferta care:

Ø a fost depusă de un ofertant care, în ultimii 2 ani, din motive imputabile acestuia, nu şi-a îndeplinit sau a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, fapt care a produs sau este de natura sa producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia.

Notă! Modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale se dovedeşte prin mijloace precum certificatele/documentele prevăzute la art. 188 din ordonanţă.

Prin ofertă admisibilă se înţelege oferta care îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
Ø a) nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile
§ a fost depusă după data şi ora limită de depunere a ofertelor;
§ a fost depusă la o altă adresă decât cea stabilită în anunţul de participare;
§ nu a fost însoţită de garanţia de participare aşa cum a fost solicitată în documentaţia de atribuire;
b) a fost depusa de un ofertant care îndeplineşte cerinţele minime de calificare;
c) îndeplineşte cerinţele caietului de sarcini;
d) nu conţine propuneri dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, referitoare la clauzele contractuale;
e) propunerea financiară este realista şi nu implica din partea autorităţii contractante o contribuţie de natura sa producă o distribuire majoritara a riscului de exploatare către ea însăşi.

Atenţie! Oferta câştigătoare se va desemna din ofertele admisibile.


8. Stabilirea ofertei câştigătoare

Ø Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile, pe baza aplicării criteriului pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.


Atenţie! Oferta care a fost stabilită câştigătoare nu poate fi modificată şi constituie parte integrantă a contractului de concesiune care urmează să fie încheiat.


1. Anularea procedurii de atribuire,
dacă este cazul

Atenţie! Decizia de anulare se ia, de regulă, înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de atribuire şi, oricum, înainte de data încheierii contractului.

Procedura de atribuire a contractului se anulează atunci când:
Ø nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei;

Notă: Se consideră un nivel satisfăcător al concurenţei situaţia în care numărul de operatori economici este mai mic decât cel minim prevăzut, pentru fiecare procedură în parte.
Excepţie face licitaţia deschisă, caz în care atribuirea se poate face chiar dacă a participat un singur ofertant.

Ø au fost depuse numai oferte inadmisibile

Ø au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare;
Ø abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului.

Notă: Procedura de atribuire se consideră afectată în cazul în care se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
Ø în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute de ordonanţă;
Ø autoritatea contractantă se află în imposibilitate de a adopta măsuri corective, fără ca acestea sa conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute de ordonanţă.

2. Elaborarea raportului privind
procedura de atribuire

Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă:
Ø denumirea şi sediul autorităţii contractante;
Ø obiectul contractului de concesiune;
Ø dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor participanţi la procedură;
Ø dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor selectaţi şi neselectaţi, precum şi motivele care au stat la baza selectării sau neselectării respectivilor candidaţi;
Ø denumirea/numele ofertanţilor participanţi la procedură;
Ø denumirea/numele ofertanţilor respinşi şi motivele care au stat la baza acestei decizii;
Ø dacă este cazul, motivele concrete pentru care una sau mai multe dintre oferte au fost respinse ca urmare a considerării preţurilor prezentate ca fiind neobişnuit de scăzute;
Ø denumirea/numele ofertantului/ofertanţilor a cărui/caror ofertă a fost declarată câştigătoare şi motivele care au stat la baza acestei decizii;
Ø în cazul ofertantului/ofertanţilor câştigător/câştigători, partea din contract pe care acesta/aceştia au declarat că o subcontractează împreună cu denumirea/numele subcontractanţilor;
Ø dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire.

Atenţie! Raportul procedurii de atribuire se înaintează spre aprobare conducătorului instituţiei.

Modelul raportului procedurii de atribuire se regăseşte în formularul nr. 15 „Raportul procedurii de atribuire” .
Modul de desfaşurare a fiecărei proceduri se regăseşte în formularul nr. 16 (A-G) „Paşi de urmat”.

ETAPA 5

Atribuirea contractului de concesiune

1. Notificarea rezultatului

Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa candidaţii/ofertanţii despre deciziile referitoare la:
· atribuirea contractului de concesiune;
· dacă este cazul, anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri.

Notă: Comunicarea se realizează în scris şi nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziilor respective.

Atenţie! Comunicarea se transmite şi prin fax sau prin mijloace electronice.
Dacă aceasta nu se realizează şi prin fax sau mijloace electronice, atunci perioada de aşteptare înaintea semnării contractului se majorează cu 3 zile lucrătoare.

Ofertantul/ofertanţii câştigator/câştigători sunt informaţi cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate.
Ofertanţii/candidaţii care au fost respinşi sau a căror ofertă nu a fost declarată câştigătoare sunt informaţi asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după cum urmează:
· fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a candidaturii sale;
· pentru fiecare ofertă respinsă, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere;

Notă: Se detaliază argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inadmisibile, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerinţelor de funcţionare şi performanţă prevăzute în caietul de sarcini.

· fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de concesiune.

Notă: Autoritatea contractantă este îndreptăţită a nu comunica anumite informaţii, dar numai în situaţia în care divulgarea acestora:
· ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale;
· ar constitui un obstacol în aplicarea unei prevederi legale;
· ar fi contrară interesului public;
· ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privaţi.
· ar prejudicia concurenţa loială dintre aceştia.

Atenţie! Comunicarea către ofertantul declarat câştigător trebuie să conţină şi invitaţia pentru semnarea contractului.

Modelul de comunicare privind rezultatul procedurii de atribuire este prezentat în formularul nr. 17 (A-B) „Comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire”

2. Perioada de aşteptare

Contractul de concesiune se semnează după o perioadă de aşteptare. Perioada de aşteptare poate fi utilizată de persoanele care se consideră lezate de un act al autorităţii contractante în legătură cu procedura de achiziţie publică, pentru a-l contesta.

În cazul contractelor a căror valoare este mai mare sau egală cu pragul prevăzut la art. 124 din ordonanţă perioada de asteptare până la semnarea contractului este de 15 zile de la notificarea rezultatului.

În cazul contractelor a căror valoare este mai mică decât pragul prevăzut la art. 124 din ordonanţă perioada de aşteptare până la semnarea contractului este de 7 zile de la notificarea rezultatului.

3. Soluţionarea contestaţiilor

Opţiunile de valorificare a dreptului sau interesului legitim afectat sunt:
è calea administrativ-jurisdicţională prin adresare Consiliului, în condiţiile ordonanţei
sau
è în justiţie, în condiţiile legii contenciosului-administrativ

Finalizarea procedurii

Semnarea contractului
de concesinune.

1) Procedura de atribuire a contractului se finalizează prin semnarea contractului de concesiune.
Concedentul are obligaţia de a încheia contractul doar cu ofertantul care a avut oferta câştigătoare.

Atenţie! Dacă ofertantul declarat câştigător refuză semnarea contractului, procedura de atribuire va fi anulată, iar autoritatea contractantă va relua procedura.

2) Excepţia o reprezintă anularea proceduri.i

Atenţie! Clauzele conţinute în oferta privitoare la:
Ø propunerea tehnică şi propunerea financiară;
Ø graficul de îndeplinire a contractului;
Ø graficul de plăţi..

Atenţie! În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini.

Notă: Dacă părţi din contractul de achiziţie publică urmează să se îndeplinească de unul sau mai mulţi subcontractanţi, atunci autoritatea contractantă trebuie să solicite la încheierea contractului prezentarea contractelor încheiate între viitorul contractant şi subcontractanţii nominalizaţi în ofertă.

Atenţie! Contractele de subcontractare trebuie să fie în concordanţă cu oferta şi se vor constitui în anexe la contractul de achiziţie publică.


5. Transmiterea spre publicare
a informaţiilor referitoare ofertantul câştigător

În termen de 48 de zile de la data încheierii contractului de concesiune de lucrări publice sau de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare în SEAP informaţii referitoare la identitatea ofertantului câştigător, la serviciile sau lucrările publice care fac obiectul contractului de concesiune, la redeventa pe care o va primi autoritatea contractantă sau, după caz, la contribuţia financiară care urmează sa fie plătită de autoritatea contractantă.

Unde se publică a informaţiilor referitoare la ofertantul câştigător?

Se publică în:

Ø SEAP

Ø Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice

Ø „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, dacă este cazul

ETAPA 6

Definitivarea dosarului de concesiune

Ø Dosarul concesiune cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul unei proceduri de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii.
Dosarul de concesiune
Ø are caracter de document public
Ø se întocmeşte şi se păstrează de către autoritatea contractantă prin colectivul de coordonare şi supervizare;
Ø se întocmeşte pentru fiecarecontract de concesiune atribuit;
Ø se păstrează atat timp cât contractul de concesiune produce efecte juridice, cel puţin 5 ani de la data finalizării acestuia;

Dosarul de concesiune, dacă este solicitat poate fi pus la dispoziţia:
Ø oricărei autorităţi publice interesate spre consultare, cu condiţia ca nicio informaţie să nu fie dezvaluită dacă dezvaluirea ei ar fi contrară legii, ar împiedica aplicarea legii, ar afecta interesul public, ar prejudicia interesul comercial legitim al părţilor sau ar afecta libera concurenţă;
Ø organelor abilitate de a ridica documente care pot servi la dovedirea fraudelor, contravenţiilor sau infracţiunilor;

Recomandare: Nu uitaţi opisul documentelor conţinute de dosarul de concesiune

Recomandare: Ori de câte ori dosarul de concesiune este solicitat, se înmânează o copie a acestuia, iar originalul rămâne la autoritatea contractantă.
Dosarul de concesiune se pune la dispoziţia celor interesaţi pe baza de proces-verbal de predare primire, care trebuie să cuprindă lista documentelor conţinute, precum şi numărul de file al fiecărui document.

Notă: Accesul persoanelor la aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Accesul nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii.

Ø Dosarul concesiunii trebuie să cuprindă:

§ Opis al documentelor.
§ Studiu de oportunitate (fundamentare);
§ Copia filei de buget sau orice alt document care dovedeşte existenţa fondurilor, în cazul în care autoritatea contractantă are contribuţie.
§ Nota privind determinarea valorii estimate, fără TVA.
§ Înregistrările care dovedesc transmiterea anunţului de intenţie şi anunţul de intenţie, dacă este cazul.
§ Înregistrările care dovedesc transmiterea anunţului de participare şi anunţul de atribuire
§ Documentaţia de atribuire.
§ Nota justificativă privind alegerea criteriilor de selecţie,
§ Nota justificativă privind alegerea criteriilor de atribuire
§ Nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul în care procedura de atribuire a fost alta decât dialogul competitiv.
§ Procesul-verbal de deschidere a ofertelor.
§ Raportul procedurii de atribuire.
§ Hotărârea de anulare a procedurii (dacă este cazul)
§ Oferta câştigătoare în original.
§ Contractul de concesiune semnat.
§ Înregistrările care dovedesc transmiterea anunţului de participare.
§ Înregistrările ce dovedesc păstrarea garanţiei de bună execuţie şi garanţia de bună execuţie.
§ Documentele constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor contractuale.

Atenţie! Copiile ofertelor nu se păstrează.

De reţinut! Pe parcursul derulării contractului, dosarul concesiunii se poate completa cu:
- dovada îndeplinirii obiectului contractului, procese-verbale de recepţie preliminare şi finale;
- dovada efectuării plăţilor;
- dovada înregistrării în contabilitate a rezultatului derulării contractului.

Atenţie! Verificaţi succesiunea activităţilor din derularea procedurii aşa cum sunt acestea prezentate în dosarul concesiunii şi evitaţi înregistrarea cu „bis”.


2. Intrarea în efectivitate a contractului

Contractul intră în efectivitate:
§ ……. .;
§ fie la termenul convenit de părţi.

Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini se va solicita rezilierea contractului şi angajarea răspunderii contractuale.
Pe parcursul derulării contractului, contractantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în ofertă fără acceptul autorităţii contractante.
Eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale.

4. Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract

Părţile trebuie să-şi îndeplinească, cu bună-credinţă, obligaţiile asumate atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, la termenul stabilit în contract.

Atenţie! În principiu, nu este permisă cesionarea contractului.


ETAPA 8

Finalizarea contractului

1. Recepţia finală

Recepţia finală reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contractantă îşi exprimă acceptarea cu privire la /serviciile/lucrările rezultate în urma unui contract concesiune.


ETAPA 9

Analiza procesului

Colectivul de coordonare şi supervizare pentru realizarea unei concesiuni analizează modul în care a fost îndeplinit contractul respectiv, măsura în care au fost satisfăcute nevoile autorităţii contractante, punctele tari şi punctele slabe ale procedurii de atribuire a contractului de concesiune şi propune măsuri de îmbunătăţire a procesului de concesiune pentru viitor.

Notă: Proiect publicat pe site-ul anrmap.ro la data de 25 mai 2007
Clik aici pentru a face download la ghidul varianta 2